Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), A.S. &Partners (Artenie Secrieru & Partners), Auchan, BCR, Banca Transilvania, D&B David și Baias, Electrica Furnizare, ENGIE, Hidroelectrica, Nova Power and Gas, OMV Petrom, OX2, PPC, Premier Energy, Salt Bank, Tinmar Energy, Transelectrica, Transgaz, alături de Federația Patronală a Energiei (FPE) ca partener instituțional
"În cazul în care Oltenia și-ar închide capacitățile existente pe cărbune și nu am avea în funcțiune centralele noi de la Iernut și de la Mintia și nici o anumită capacitate instalată în surse de stocare există un risc de neacoperire a consumului la vârfurile de seară de 56 de ore, mult peste limita stabilită la nivel european, de 15 ore. Deci există un risc de neacoperire", a afirmat Ivan, cu referire la concluziile unei analize de specialitate pe criterii probabilistice care ia în calcul, în acest scenariu, inclusiv importurile pe care România le-ar putea realiza.
Cele 56 de ore incluse în analiză nu sunt continue, fiind vorba de un risc care apare în lunile iulie (în condiții de temperaturi foarte ridicate și secetă) și în perioada rece (noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie și martie).
"Riscul este foarte mare și de aceea există o preocupare a autorităților pentru asigurarea unor condiții normale pentru iarnă care urmează și sunt eforturi foarte mari – depuse în special de Ministerul Energiei - de a menține Complexul Energetic Oltenia în functiune în perioada următoare. Suntem în discuții avansate cu Comisia Europeană să vedem care sunt aprobările pe care le vom primi pentru perioada următoare. Sunt diverse variante, încă nu avem o decizie", a spus directorul Dispeceratului Național.
Pentru perioada următoare, sunt importante menținerea în funcțiune a celor câteva grupuri de la CE Oltenia dar și punerea la dispoziție a tuturor capacităților de pe piață pentru depășirea perioadelor critice, pe lângă creșterea capacităților transfrontaliere.
Varianta deconectării consumatorilor casnici însă nu s-a pus niciodată, potrivit sursei citate.
"Dacă există un risc de neacoperire a consumului – și există – nu vorbim de o întrerupere în alimentarea cu energie electrică a populației. Nu se pune problema să afectăm populația, este foarte important de știut. Nici atunci când ajungem la situații extreme, de neacoperire a consumului de energie electrică, prin mobilizarea tuturor capacităților de productie, prin importuri, niciodată nu s-a pus problema să deconectăm consumatori casnici. (...) Avem resurse de apă - sunt rezerve, plouă -, avem rezerve de gaze", a spus el.
Pot apărea, însă, defecțiuni în rețelele electrice de transport și distribuție, care să ducă la întreruperi locale.
Ivan a explicat că România are o dependență destul de ridicată de temperaturile exterioare și că, situație valabilă pentru multe alte țări din regiune, este dependentă în mare măsură de energia regenerabilă.
Au fost scoase din funcțiune în ultimii zeci de ani capacități clasice care ar fi putut acoperi vârfurile de consum fără să fie puse pe piață suficiente capacități pe gaze, care să acopere de exemplu situațiile în care aportul energiilor regenerabile este aproape de 0.
În urmă cu 2 săptămâni, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că, dacă am închide grupurile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, am fi cu adevărat în risc de blackout.
România și-a asumat, prin PNRR, cea mai agresivă țintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că până la finalul anului 2025 ar trebui să închidă toate centralele pe cărbune pe care le are astăzi în funcțiune, a mai spus ministrul.
