Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, este organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), A.S. &Partners (Artenie Secrieru & Partners), Auchan, BCR, Banca Transilvania, D&B David și Baias, Electrica Furnizare, ENGIE, Hidroelectrica, Nova Power and Gas, OMV Petrom, OX2, PPC, Premier Energy, Salt Bank, Tinmar Energy, Transelectrica, Transgaz, alături de Federația Patronală a Energiei (FPE) ca partener instituțional
Datorită pieței libere a energiei, una dintre principalele companii producătoare de curent din România, Hidroelectrica, rămâne o entitate cu cifre solide, chiar dacă resursele de apă din acest an sunt similare cu cele din 2015, care au dus atunci compania în insolvență.
“Pe primele șase luni, datele hidrologice arată o situație care amintește de momentul critic în care compania a intrat în insolvență, în 2015. Însă, spre deosebire de acea perioadă, astăzi Hidroelectrica este o companie profitabilă, stabilă și cu rol de pilon al sistemului energetic.
În 2015, compania nu avea investiții majore în derulare și funcționa ca o anexă a marilor furnizori, livrând energie la preț de cost plus 5%. Prețul era mic. Dar se vede că nu acesta este modelul de business într-o economie de piață”, a afirmat Bogdan Nicolae Badea, CEO of Hidroelectrica, la Profit Energy.forum - Energia României - Cum găsim echilibrul între penurie și exces - Ediția a IX-a.
El a evidențiat însă și partea mai puțin agreabilă a pieței libere, și anume costul ridicat din prezent al curentului pentru consumatorul final.
“Prețul la energie este o dezbatere eternă. A fost și când era 0,28 de lei (Kwh), este o problemă și 0,5, 0,6 lei (...) Piața liberă este singura soluție pentru un preț corect, iar diversificarea este esențială”, a spus el, detaliind și care sunt motivele prețului actual mare la energie.
“Tranziția către un sistem de energie verde a însemnat un cost extraordinar de mare, pe care Europa și l-a asumat prin reglementări foarte dure în ceea ce privește decarbonizarea. Acestea au generat efecte majore nu doar în România.
Certificatul de carbon, de exemplu, a pus o presiune foarte mare atât pe zona de cărbune, cât și pe zona de gaz, crescând într-un ritm accelerat. Sigur, combinat cu efectele pandemiei și cu jocurile pe care le făcea Rusia într-o anumită perioadă cu prețul la gaz, acestea au generat primele creșteri importante de preț al energiei la nivel european. A venit și războiul, iar lucrurile s-au accentuat. Iată-ne astăzi într-un sistem energetic românesc dezechilibrat, în care am avut foarte multe ieșiri ale capacității în bandă”, spune Badea.
Chiar și în condiții de piață liberă și afectată de crize externe, costul suportat de consumatori ar putea fi ceva mai mic decât în prezent dacă România ar avea capacități de stocare a energiei, astfel încât vârfurile zilnice de consum să fie în echilibru cu vârfurile de producție.
“În România situația este agravată (pentru prețul total mare al energiei - n.r.) de lipsa capacităților în bandă. Nu mai avem capacități de stocare. Avem foarte multe instalări în capacități de energie regenerabilă – ceea ce este foarte bine –, doar că acest lucru trebuie să vină la pachet și cu capacități în bandă și de echilibrare. Să nu mai avem aceste variații de preț [în aceeași zi] în cursul serii și dimineții (...) Avem 7-8 intervale orare cu prețuri foarte mici sau chiar negative.
Și avem alte intervale orare cu niște prețuri exagerate. Cheia este să mutăm din acea energier în surplus pe seară. Și acest lucru se face cu stocare. Asta vom face pe toate centralele pe care le avem pe firul apei. Suntem pregătiți și acum pentru iarnă și vom interveni în sistem pe zona de echilibrare ”, spune oficialul.
Hidroelectrica investește astăzi în stocare și în mai multe surse de energie, într-un parc eolian, în fotovoltaic clasic și unul flotant.
Oficialul Hidroelectrica invocă și exemple concrete de transformare: achiziția UCM Reșița, considerată strategică pentru păstrarea expertizei industriale, și revenirea Hidroserv, compania de servicii intrată în insolvență în 2016, dar care este acum sănătoasă financiar și în expansiune.
Conducerea companiei a criticat și schema de plafonare a prețurilor, pe care o consideră un mecanism artificial: „Nu vezi acești bani pe factură, dar ei sunt luați din bursele de merit sau din alte cheltuieli bugetare. Practic, am mutat banii dintr-un buzunar în altul, fără să rezolvăm problema de fond.”
