Vot unanim la Cameră: Producătorii de energie ieftină controlați de stat vor putea "subvenționa" termocentralele pe cărbune

Vot unanim la Cameră: Producătorii de energie ieftină controlați de stat vor putea "subvenționa" termocentralele pe cărbune

sursă foto: http://www.gorj-domino.ro/

scris 19 oct 2016

Camera Deputaților a adoptat, în unanimitate, un proiect de modificare a Legii energiei și gazelor naturale care permite, practic, producătorilor de energie controlați de stat cu prețuri competitive pe piață, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, să-i "subvenționeze" pe cei cu costuri mari de producție, cum ar fi termocentralele din cadrul Complexurilor Energetice Oltenia și Hunedoara, prin legiferarea posibilității de încheiere a unor contracte bilaterale prin care să-și vândă energia produsă "la pachet", fie pe piața internă, fie la export.

Astfel, în Legea energiei a fost introdus un articol care stipulează că "Producătorii de energie electrică au dreptul să perfecteze contracte cu alți producători, realizând un mixt energetic, pentru a oferta pe piața internă sau la export energia electrică, în conformitate cu art. 28 (din Legea energiei – n.r.) și celelalte prevederi legale în vigoare". Articolul 28 stipulează că producătorii de energie sunt obligați "să oferteze public și nediscriminatoriu pe piața concurențială întreaga energie electrică disponibilă".

"Între cele două dispoziții ale legii există o incompatibilitate evidentă, ceea ce va conduce la interpretări și disfuncționalități pe piață. Apreciem că punerea în aplicare a noilor modificări poate crea premisele unor interpretări și aplicări abuzive ori eronate. Ne exprimăm surprinderea față de modul în care s-a decis aprobarea unor amendamente, care -  în opinia noastră – pot produce controverse și pot crea disfuncționalități pe piața energiei. Mai mult, am constatat că, intempestiv, au fost luate în dezbatere și aprobate anumite propuneri venite, conform informațiilor mass media, din partea unei singure companii, aceste noi reguli putând afecta activitatea furnizorilor de energie electrică. În plus, la dezbaterile privind reexaminarea legii au fost prezenți, conform informațiilor noastre, doar reprezentanții aceleiași companii, niciun alt participant la piață nefiind invitat", se arată într-un comunicat de miercuri al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), cu referire la Complexul Energetic Oltenia.

Proiectul de modificare a Legii energiei fusese inițial adoptat în vară, în pofida punctului de vedere negativ al Guvernului, iar președintele Klaus Iohannis a trimis legea spre reexaminare în Parlament pe 20 iulie, după ce a cerut și opinia Consiliului Concurenței.

Netflix va investi 6 miliarde de dolari în conținuturi noi în 2017 CITEȘTE ȘI Netflix va investi 6 miliarde de dolari în conținuturi noi în 2017

"Prin faptul că nu se precizează condițiile minime privind structura mixtului energetic sau criteriile ce ar trebui îndeplinite de către acești producători, noile prevederi permit operatorilor să perfecteze înțelegeri cu diverși alți producători, ceea ce ar putea fi interpretat ca fiind în contradicție cu dispozițiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, conform cărora tranzacțiile cu energie electrică se desfășoară pe piața concurențială, în mod transparent, public, centralizat și nediscriminatoriu. În acest context, modificarea poate fi de natură să afecteze competiția pe piață, acest lucru fiind în detrimentul consumatorului și al accesului cât mai avantajos al acestuia la piața de energie", se arăta în cererea de reexaminare formulată de Klaus Iohannis.

În august, șefului Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, declara, pentru Agerpres, că modificările la lege ridică probleme legate de subvenționarea energiei scumpe, dar și de un posibil ajutor de stat, lucru indicat inclusiv de către Comisia Europeană. Mai exact, modificările ar avantaja producătorii de energie cu costuri mai mari, precum cei pe bază de cărbune, respectiv complexurile energetice Oltenia și Hunedoara.

Senatul a respins cererea de reexaminare a președinției, iar Camera Deputaților, cameră decizională, a preluat, marți, doar o parte din observațiile președintelui, păstrând neschimbat articolul privind posibilitatea de asociere a producătorilor de energie pentru a-și vinde în comun producția. Deputații au votat în unanimitate proiectul, iar în sală au fost prezenți și circa 40 de sindicaliști de la Complexul Energetic Oltenia. Președintele PNL, Alina Gorghiu, chiar s-a fotografiat cu liderul sindicatului Mine Energie Oltenia, Gabriel Căldărușe. Legea va merge acum la promulgare la președintele Iohannis.

Proprietarii rețelei de fitness World Class au adus un manager suedez la conducerea companiei CITEȘTE ȘI Proprietarii rețelei de fitness World Class au adus un manager suedez la conducerea companiei

La începutul lunii iulie, Iulian Iancu, președintele Comisiei de industrii și servicii din Camera Deputaților, declara că modificările aduse legii energiei nu conferă un avantaj producătorilor mai scumpi, pe bază de cărbune, ci corectează tratamentul discriminatoriu la care erau supuși aceștia până acum.

"Această lege nu a mai fost modificată din 2012 până astăzi. În mixtul energetic al României, producătorii care au cel mai mare cost pentru producția de energie, adică cei care folosesc cărbunele — obligați fiind să funcționeze în condiții exclusiv de piață, condiții care au fost stabilite în anul 2000, în mod eronat în opinia mea, pentru că niciodată cărbunele nu va putea concura cu hidroenergia, cu gazele naturale sau cu nuclearul — au fost dezavantajați din start, împărțind capacitățile de producție pe tipuri de combustibil. Li se oferă o șansă, care nu este un avantaj extraordinar sau uriaș, acela de a putea să-și construiască propriul mixt de producție de energie, astfel încât el să facă față unui preț concurențial, adică să-și mențină statutul de participare pe platforma concurențială. Producătorul este în continuare obligat ca întreaga energie, indiferent de cum o aranjează și cum o mixează, să o pună pe platforma concurențială, pe OPCOM, și această cantitate să fie văzută de absolut toată lumea", spunea Iancu.

Modificările la Legea energiei au fost inițiate de un grup de parlamentari din Gorj și Dolj, printre care se numără deputatul ALDE de Gorj Iriza Scarlat, fost consilier pe probleme de investiții al directorului sucursalei Târgu Jiu a Hidroelectrica.

VIDEO Cioloș trimite inspectorii la Ministerul Economiei după ce Chef Adrian Hădean a acuzat plasarea producătorilor români în standuri mizere la Paris CITEȘTE ȘI VIDEO Cioloș trimite inspectorii la Ministerul Economiei după ce Chef Adrian Hădean a acuzat plasarea producătorilor români în standuri mizere la Paris

În ultimii ani, ideea subvenționării producătorilor de energie cu costuri mari, necompetitivi pe piață și cu risc social mare, cum ar fi termocentralele din Oltenia și Valea Jiului, prin asocieri cu companii profitabile ca Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz a stat la baza mai multor proiecte politice de înființare, prin comasare, a unor "campioni energetici naționali". De exemplu, în 2010, Guvernul de atunci a avizat înființarea a doi coloși, Electrica și Hidroenergetica.

Prima urma să includă în structură complexurile energetice Turceni, Rovinari și Craiova cu sucursalele sale, Nuclearelectrica, sucursalele Hidroelectrica din Râmnicu Vâlcea, Sibiu și Târgu Jiu, filiala Hidroserv din cadrul Hidroelectrica și Societatea Națională a Lignitului Oltenia, iar cea de-a doua urma să fie înființată prin fuziunea filialelor Electrocentrale Deva și Electrocentrale București din cadrul Termoelectrica și să aibă în structură sucursalele Paroșeni și Termoserv Paroșeni din Termoelectrica, filialele Hidroelectrica din Bistrița, Buzău, Cluj, Curtea de Argeș, Hațeg, Porțile de Fier, Oradea, Sebeș și Slatina, precum și părți din Compania Națională a Huilei.

În urma proceselor de divizare și fuziune, Hidroelectrica urma să dispară ca entitate juridică. Proiectul a eșuat în cele din urmă, nefiind acceptat de către FMI și Comisia Europeană.  

Peste 50 de proiecte noi, cu investiții de 420 milioane euro, vor lansate la tIMOn CITEȘTE ȘI Peste 50 de proiecte noi, cu investiții de 420 milioane euro, vor lansate la tIMOn

În 2014, directorul general de atunci al CE Oltenia, Laurențiu Ciurel, între timp demis și trimis în judecată de DNA cu acuzații de corupție, declara că România are cărbune pentru 30-40 de ani, iar cărbunele este o componentă strategică în sectorul energetic, dar companiile care produc energie din cărbune trebuie integrate într-un mixt energetic, la fel cum se întâmplă în toată Europa.

„Nu există alt loc în lume unde producătorii de energie să se canibalizeze că aici. Trebuie un mixt, trebuie să înțeleagă și FMI, pentru că așa sunt și Enel, și E.ON și CEZ și toți“, afirma Ciurel. El adăuga că există riscul că nicio termocentrală să nu mai funcționeze din cauza cauza costurilor ridicate cu certificatele de dioxid de carbon.

Situația financiară a Complexului Energetic Oltenia s-a deteriorat accelerat în prima jumătate a acestui an, compania terminând primul semestru din 2016 cu pierderi de 138,25 milioane lei, față de profitul net de 13,56 milioane din perioada similară a anului trecut, inclusiv din cauza diferențelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investițiile de mediu, în principal ca urmare a reevaluării lunare a unui credit contractat în yeni japonezi.

Dosarul Murfatlar: Antifrauda a depistat un prejudiciu de 613 mil lei. Rolul Oana Management, firma misterioasă din topul datornicilor la stat CITEȘTE ȘI Dosarul Murfatlar: Antifrauda a depistat un prejudiciu de 613 mil lei. Rolul Oana Management, firma misterioasă din topul datornicilor la stat

Mai mult, dacă la finalul lui 2015 CE Oltenia avea zero obligații restante la bugetele statului, în lunile martie și aprilie ale acestui an, Complexul a acumulat restanțe bugetare de aproape 60 milioane lei, din cauza faptului că a fost nevoit să cumpere certificatele de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislația europeană până la 30 aprilie, dar și a scăderii prețurilor pe piața engros de energie, care i-a redus veniturile.

Compania a ajuns la un acord cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili pentru eșalonarea la plată a datoriilor bugetare restante, care se ridică la 59,719 milioane lei, relevă un document al CE Oltenia. Pentru garantarea plății eșalonate a datoriilor, Fiscul urmează să pună sechestru asiguratoriu pe bunuri mobile ale companiei.

CE Oltenia a desființat aproape o mie de posturi anul acesta, ca urmare a concedierilor colective și a modificărilor în organigrama societății. Compania vrea să treacă pe profit în 2016, după pierderile de 961 milioane lei înregistrate în 2015, urmând să disponibilizeze în total aproape 2.000 de salariați, printr-un program de concedieri colective, în urma căruia efectivul mediu de personal al CE Oltenia se va reduce cu peste 11%, de la 16.400 la 14.493.

UNSICAR: Cu siguranță, vor exista brokeri care vor renunța să vândă polițe RCA timp de șase luni CITEȘTE ȘI UNSICAR: Cu siguranță, vor exista brokeri care vor renunța să vândă polițe RCA timp de șase luni

De asemenea, după cum scria Profit.ro luna trecută, Guvernul a prenotificat Comisiei Europene intenția sa de a include încă două exploatări miniere în programul de subvenții de stat pentru închiderea minelor necompetitive, respectiv Lonea și Lupeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH), aflat în insolvență, și a început discuții cu Direcția Generală Concurență a Executivului de la Bruxelles pentru a declara compania ca fiind "serviciu de interes economic general", statut care ar facilita acordarea de ajutoare de stat pentru salvarea celui mai mare angajator din Valea Jiului.

CEH a "intrat la apă" progresiv în primul semestru al anului. Activitatea s-a redus și pe partea de venituri, și pe cea de cheltuieli, ceea ce a permis companiei să raporteze, contabil, diminuarea cu peste o treime a pierderilor, de la 172,03 la 110,24 milioane lei. Pe de altă parte, însă, volumul de plăți restante a explodat, comparativ cu primele 6 luni din 2015, acestea majorându-se cu mai mult de 77%, de la 532,38 la 944,47 milioane lei.

CE Hunedoara a încheiat anul trecut cu pierderi totale de 1,661 miliarde lei, însă peste 77% din această sumă (1,288 miliarde lei) reprezintă doar provizioane pentru penalitățile dictate de Administrația Fondului de Mediu pentru neachiziționarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislția europeană. Din activitatea curentă, pierderea complexului a fost de 373,6 milioane lei, sub cea bugetată pentru 2015, de 404,4 milioane lei.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
legea energiei
mixt energetic
termocentrale carbune
complexul energetic oltenia
complexul energetic hunedoara
hidroelectrica
nuclearelectrica
contracte bilaterale energie