Cum vede unul dintre cei mai experimentați lideri din industria farmaceutică oportunitățile și barierele pentru dezvoltarea sitemului de sănătate din România? Am stat de vorbă cu Cătălin Radu, Director General Bristol Myers Squibb (BMS) România. Acesta are o experiență de peste 20 de ani în domeniul farmaceutic și alți 5 în servicii financiare, conducând companii farmaceutice cu amprentă importantă și inspirând echipe mari de profesioniști pentru a pune la dispoziția pacienților români inovație medicală de ultimă oră.
Cum ați descrie sistemul de sănătate așa cum arată el în prezent?
Aș spune că este un sistem de sănătate în tranziție, aflat între dezideratul de a oferi pacienților standarde europene de îngrijire și, la polul opus, prins în paradigma unor practici și unor facilități depășite. Este clar, sistemul de sănătate din România a înregistrat progrese, precum un acces mai bun la tratamente de ultimă generație, aprobarea în timp record a Planului Național de Combatere a Cancerului, dar și actualizarea salariilor personalului medical. Sunt eforturi care trebuie apreciate.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Mai sunt, însă, multe de făcut pentru a trece mai degrabă în partea dezideratului european. De exemplu, România se află în continuare la coada clasamentelor privind mortalitatea din cauze prevenibile sau tratabile, mortalitatea infantilă sau accesul la terapii de ultimă generație. Românii așteaptă, în medie, 899 de zile pentru a avea access la tratamente inovatoare, fiind cel mai lung timp de așteptare din UE, potrivit datelor WAIT, studiu anual realizat de Federația Europeană a Asociațiilor și Industriei Farmaceutice (EFPIA).
Dacă ne referim doar la acest ultim capitol, prin parteneriat și colaborare avem nevoie de acțiuni concrete, pe termen scurt, care să rezulte în reducerea timpului de acces la tratamente de ultimă generație. Apoi, bugetul sănătății ar trebui privit ca o investiție în sănătatea și bunăstarea românilor, nu ca o cheltuială, iar o abordare multianuală și proactivă ar putea adresa multe decalaje. Programele de screening și de diagnostic precoce au potențialul de a aduce un impact pozitiv, iar din această perspectivă sperăm că Planul Național de Combatere a Cancerului ar putea oferi un exemplu de bună practică.
Care este rolul companiilor farmaceutice pentru a oferi soluții concrete pentru sistemul de Sănătate?
Aș vrea să mă refer, în primul rând, la companiile farmaceutice inovatoare, care cercetează și dezvoltă tratamente de ultimă generație, așa cum este și Bristol Myers Squibb. Industria farmaceutică inovatoare reprezintă cel mai dinamic sector de cercetare și dezvoltare din Europa. Și în România, acest sector contribuie semnificativ din punct de vedere social, uman și economic. Raportul “Amprenta socio-economică a sectorului medicamentelor inovatoare în România”, realizat de PwC pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), din care face parte și BMS, și publicat în 2022, arată că sectorul medicamentelor inovatoare a contribuit în 2020 cu peste 1 miliard euro la economie, plățile specifice sectorului având un aport semnificativ, de peste 0,6-0,7 miliarde euro.
În 2020, peste 11 mii de locuri de muncă au fost generate din care peste 2,7 mii de locuri de muncă susținute în mod direct de către producătorii de medicamente inovatoare prezenți pe piața din România.
Companiile din cadrul sectorului medicamentelor inovatoare realizează investiții în activități de cercetare, acțiuni de educație medicală, de prevenție și informare. De aceea, acest sector farmaceutic trebuie recunoscut ca un partener stategic pentru societate și economie, așa cum se întâmplă în alte țări europene. BMS susține acțiunile ARPIM pentru adoptarea unui Pact al Inovației în Sănătate - semnat de toți factorii politici în parteneriat cu acest sector farmaceutic important.
Ați vorbit de sectorul farmaceuti inovator. Care este poziționarea BMS în acest sector?
BMS este o companie farmaceutică globală, centrată pe inovație, având o istorie de excelență științifică, transformând rezultatele pacienților în boli grave, cum ar fi cancerul, afecțiunile hamotologice, degenerescențele și bolile autoimune.. Am fost pionierul unei clase de medicamente care valorifică puterea sistemului imunitar pentru a trata cancerul, am transformat tratamentul mielomului multiplu și am realizat o transformare similară în tratamentul melanomului metastatic. Progrese ca acestea au transformat tratamentul anumitor tipuri de cancer și au schimbat așteptările de supraviețuire ale pacienților, inclusiv pentru pacienții din România.
Avem un portofoliu de neegalat în oncologie și hematologie, precum și tratamente în fază de cercetare și dezvoltare cu potențialul de a transforma imunologia și fibroza, bolile cardiovasculare și neuroștiința.
Ghidați de pasiunea noastră de a schimba vieți, urmărim noi standarde de îngrijire prin unul dintre cele mai diverse și promițătoare portofolii de cercetare din industrie, cu peste 50 de compuși în dezvoltare în 40 de arii terapeutice.
Toate aceste inovații vor putea fi puse și la dispoziția pacienților români, într-un timp cât mai scurt, dacă împreună cu autoritățile, societățile medicale, asociațiile de pacienți, vocile industriei, vom găsi soluții concrete pentru un acces la standarde europene.
Ne puteți da câteva informații cu privire la contribuția BMS la societate?
În România, BMS este o companie activă care pune la dispoziția pacienților tratamente de ultimă generație și este partener pe tot traseul pacienților prin programe de acces timpuriu, diagnostic precoce și educație medicală.
În același timp, BMS este un partener activ și pentru educație, fiind susținător principal al unor campanii de conștientizare care aduc informațiile-cheie mai aproape de societatea românească.
În primul rând, aș vrea să fac referire la Ascultă-ți tusea, un proiect pilot de conștientizare privind cancerul bronho-pulmonar în rândul publicului general. Inițiativa este cu atât mai importantă cu cât, în România, prezentarea tardivă a pacientului la medic este una dintre principalele cauze ale ratei scăzute de diagnostic precoce al cancerului bronho-pulmonar. La noi, cancerul de plămân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer în rândul bărbaților, respectiv a patra cea mai frecventă formă de cancer în rândul femeilor. Cu toate acestea, sub rezerva diagnosticării precoce, ratele de supraviețuire se pot dubla, și de aceea, vă invit să vă faceți chiar astăzi testul de risc.
În al doilea rând, aș vrea să vă menționez Unitatea de sânge, o campanie cu scopul de a aduce la un loc toate informațiile care joacă un rol important în sănătatea pacienților cronici transfuzabili și în creșterea calității vieții acestora. Creșterea gradului de conștientizare a populației donatoare, dar și îmbunătățirea infrastructurii de colectare a sângelui reprezintă măsuri necesare ce trebuie implementate cu prioritate.
Aș vrea să încheiem într-un mod constructiv și să vă întreb care este acea direcție care ar putea transforma sistemul de sănătate din România?
Cuvântul cheie pentru mine este abordarea integrată: să acționăm integrat pentru a înțelege ce și cum necesită o schimbare. Pentru mine, integrat înseamnă implicarea reală și timpurie a specialiștilor și actorilor relevanți în sănătate, autorități ale Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale, Colegiul Medicilor, economiști, statisticieni, specialiști în demografie, învățământ, pacienți și industrie. Cu toții suntem interesați de un sistem de sănătate performant și sustenabil, un sistem de sănătate care să aibă medici și personal mediu suficient, cu unități medicale de calitate și accesibile. Cel mai important – trebuie să începem astăzi pentru că formarea unui medic specialist durează minimum 10 ani. Dacă vrem să avem suficienți medici, trebuie să fim capabili să modelăm cum va arăta domeniul peste 10-12 ani și să dimensionăm capacitățile și specializările în universități în consecință.
S-a vorbit foarte mult în pandemie de reziliență, dar cred ca lecția pandemiei ar fi trebuit să ne învețe să acționăm proactiv, nu doar să reacționăm, să prioritizăm accesul la terapii de ultimă generație, astfel încât să ajungă la timp la pacienți, să diagnosticăm timpuriu și să tratăm din timp, pentru a folosi la maximum potențialul terapiilor de ultimă generație.
Cum putem oferi mai mult: acționând devreme cu impact pozitiv asupra calității îngrijirii, calității vieții pacienților, salvând zile, ani și chiar vieți, cu impact pozitiv asupra bugetului de sănătate și investind într-un sistem de sănătate mai bun. Toate acestea le putem obține doar lucrând integrat, implicând toți factorii din timp și elaborând o strategie și planul de acțiune ce vor trebui adoptate și implementate transpartinic, fără influențe politice.
