ALB România, despre propunerile BNR: nu avem o imagine clară asupra gradului de îndatorare a clienților IFN-urilor

ALB România, despre propunerile BNR: nu avem o imagine clară asupra gradului de îndatorare a clienților IFN-urilor
scris 11 aug 2017

Asociația societăților financiare ALB România, care reprezinta companiile de leasing și credit de consum, a transmis, la solicitarea News.ro, o primă reacție la proiectul Băncii Naționale a României (BNR) de modificare a regulamentului privind instituțiile financiare nebancare (IFN), precizând că analizează în prezent impactul propunerilor. Asociația a menționat, însă, că propunerile BNR vizează reducerea riscurilor asupra stabilității financiare care ar putea fi generate de finanțarea unor categorii de clienți cu grad ridicat de îndatorare, însă "nu reflectă pe deplin economia reală autohtonă, unde zona nefiscalizată încă deține o pondere semnificativă", astfel că nu există date clare privind gradul de îndatorare a clienților IFN-urilor.

În 7 august, BNR a lansat în în dezbatere publică un proiect de modificare a  Regulamentului BNR nr.20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, toți cei interesați putând transmite observații până la 18 august, scrie News.ro.

Principala modificare este introducerea unor cerințe de capital suplimentare, de zece ori mai mari decât cerințele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobândă peste anumite niveluri de dobândă: 200% pe an pentru credite până la 15 zile, 100% pe an pentru credite cu scadența cuprinsă între 16 și 90 de zile și 32,5% pe an (de zece ori dobânda la creditul Lombard al BNR) pentru creditele cu scadența peste 90 zile, în cazul împrumuturilor în lei.

STUDIU 7 din 10 români cred că motorul electric reprezintă viitorul industriei auto, iar 5 din 10 preferă mașinile electrice datorită costurilor mici de întreținere CITEȘTE ȘI STUDIU 7 din 10 români cred că motorul electric reprezintă viitorul industriei auto, iar 5 din 10 preferă mașinile electrice datorită costurilor mici de întreținere

Noile modificări urmează să se aplice de la 1 octombrie.

"Banca Națională, prin aceste modificări, își propune să reducă riscurile asupra stabilității financiare care ar putea fi induse de finanțarea unor categorii de clienți cu grad ridicat de îndatorare raportat la nivelul veniturilor fiscalizate, care însă nu reflectă pe deplin economia reală autohtonă, unde zona nefiscalizată încă deține o pondere semnificativă, și astfel nu avem o imagine clară asupra gradului de îndatorare a clienților sectorului IFN", a declarat secretarul general al ALB România, Melania Hăncilă, într-un răspuns la solicitarea News.ro.

Reprezentantul ALB România a precizat că, în prezent, membrii asociației analizează propunerile BNR, aflate în consultare publică până la data de 18 august, însă remarcă "tendința de înăsprire a reglementărilor aplicabile acestui segment de creditare".

"Creditarea acordată de IFN-uri a ajuns să depășească nivelul de 10% din totalul creditării în prima parte a anului 2017, pe fondul unor creșteri succesive cu două cifre în ultimii ani, datorită faptului că IFN-urile oferă produse de creditare specifice anumitor categorii de clienți ale căror nevoi de finanțare nu sunt acoperite de sistemul bancar", a explicat Hăncilă.

ALB Romania reprezintă industriile de leasing și credit de consum, iar membrii săi acoperă aproximativ 90% din totalul finanțării acordate de segmentul IFN.

Secretarul general al asociației consideră că BNR încearcă să diminueaze riscurile prin extinderea arei sale de supraveghere asupra tuturor IFN-urilor care au activitate semnificativă în piața creditului de consum, prin lărgirea criteriilor de încadrare a IFN-urilor în Registrul Special, unde sunt incluși cei mai mulți membri ai ALB.

Activitatea IFN-urilor importante, din Registrul Special, este supravegheata prudențial de BNR.

Totuși, cele mai multe IFN-uri din România sunt mici și sunt înscrise în Registrul General, care nu intră sub incidența supravegherii BNR, desfășurându-și activitatea în condiții de creditare mai puțin restrictive.

"BNR dorește să descurajeze instituțiile financiare nebancare să-și asume riscuri mai mari prin introducerea unor cerințe suplimentare de capital de zece ori mai mari decât cerințele maxime actuale pentru acordare de credite cu rate de dobândă ce depășesc nivelurile propuse de BNR. Noi, ca asociație, susținem practicile de creditare responsabilă, atât în privința dobânzilor practicate, cât și în ceea ce privește capacitatea de rambursare a clienților noștri", a mai spus Hăncilă, pentru News.ro.

ASF a constatat că firmele de asigurări au respectat plafoanele maxime în perioada de control al prețurilor CITEȘTE ȘI ASF a constatat că firmele de asigurări au respectat plafoanele maxime în perioada de control al prețurilor

BNR justifică necesitatea modificărilor în acest moment prin necesitatea de a evita supraîndatorarea persoanelor cu venituri mici.

"Sectorul IFN vizat de proiectul de regulament are un specific aparte din punct de vedere al creditării. Acesta acordă preponderent credite negarantate, pe termen foarte scurt către segmente ale populației care au deja dificultăți în gestionarea obligațiilor de plată curente. Acest specific explică ratele mai mari de dobândă (DAE) practicate față de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate și acordate, preponderent, pe termen mediu și lung", arată autorii proiectului BNR, în nota de sinteză.

Potrivit BNR, valoarea medie a unui credit acordat de IFN către populație este de circa 3.300 lei, cu mult sub valoarea medie a împrumuturilor acordate de către bănci, de 20.400 lei, iar clientela IFN-urilor este mult mai riscantă.

"Nivelul ridicat al creditării IFN și ratele foarte mari de dobândă practicate arată un model de afaceri cu riscuri ridicate. Clientela este preponderent reprezentată de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprimă activității acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidențiat și prin costurile mari pe care trebuie să le suporte această categorie vulnerabilă de debitori. Acest lucru conduce implicit la potențiale riscuri la adresa stabilității financiare", motivează BNR.

Banca centrală dă exemplul altor state din Uniunea Europeană care au introdus plafoane pentru costul maxim suportat de debitor, precum Slovacia (200% pe an), Slovenia (453% pe an) sau Marea Britanie (0,8% pe zi).

În România, persoanele care accesează credite de la IFN-uri sunt, în mare parte, persoane cu venituri mici sau nedeclarate (inclusiv cu venituri obținute din "munca la negru"), care nu au acces la creditarea bancară.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
alb romania
ifn
indatorare