Senatul a respins, luni, proiectul de lege prin care polița de asigurare obligatorie a locuințelor (PAD) ar acoperi și pagubele produse de furtuni, nu doar pe cele cauzate de cutremure de pământ, alunecări de teren sau inundații. Autoritățile promiseseră modificarea legislației în domeniu, dar în lipsa inițierii acestor modificări, mai mulți parlamentari au elaborat ei un proiect de lege în acest sens.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important: În prezent, PAD despăgubește proprietarii pentru daune provocate locuințelor ca urmare a cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor. Așadar, cei care au locuințele avariate în urma furtunii nu vor avea parte de despăgubiri chiar dacă au polițe de asigurare obligatorie a locuinței.
Mai este bine de știut: Necesitatea modificării PAD a apărut după ce furtuna din data de 17 septembrie 2017 a condus la decesul a cinci persoane și la rănirea altor 26.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Profit.ro a relatat că autoritățile s-au angajat ca o comisie, alcătuită din reprezentanți ai Autorității de Supraveghere Financiară și din principalii actori de pe piața asigurărilor, să aducă modificări de substanță la leagea actuală pentru asigurarea obligatorie a locuinței.
Propunerile ar fi trebuie aprobate până la finele lunii octombrie, anul trecut, în sensul creșterii riscurilor acoperite de polița obligatorie, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Ca urmare, parlamentarii PMP nu au mai așteptat decizia autorităților în domeniu și au depus, în noimebrie anul trecut, o inițiativă legislativă care extinde sfera de acoperire a PAD.
Proiectul de lege propune modificarea definiției dezastrului natural din Legea nr.260/ 2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor.
Astfel, dezastrul natural, acoperit de PAD, urma să includă ”cutremure de pământ, furtuni, alunecări de teren și inundații, ca fenomene naturale”.
CITEȘTE ȘI Veniturile asigurătorilor români în afara țării au scăzut cu 21% în 2017, la 97,7 milioane de lei. City, Onix și ABC au cele mai mari subscrieriProiectul a fost respins însă luni de majoritatea PSD-ALDE, prin vot în plenul Senatului, după ce membrii comisiei de specialitate, după cum indică în raportul de respingere a legii, ”au constatat”, fără a aduce argumente, că ”nu se impune” modificarea legii în vigoare, în pofida promisiunilor autorităților.
Guvernul, de altfel, nu a exprimat un punct de vedere prvind proiectul, iar reprezentantul Ministerului de Finanțe a invocat doar faptul că ASF ”consideră că astfel de măsuri trebuie atent fudamentate pe baza studiilor tehnice privind expunerea populației la dezstare”.
Propunerea legislativă va fi transmisă spre dezbatere acum Camerei Deputaților, care este for decizional în domeniu.
CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Guvernul nu renunță la ideea ca Pilonul II să devină opțional. Lucrează la un mecanism prin care să stimuleze contribuabilii să se mute la Pilonul IInițiatorii proiectului amintesc faptul că Guvernul a alocat peste 36 de milioane lei din Fondul de intervenție aflat la dispoziția acestuia pentru înlăturarea efectelor produse de furtuna din vestul țării, dar suma ar fi insuficientă și irelevantă având în vedere dimensiunea pagubelor produse.
Autorii atrag atenția că statisticile PAID (Polul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale) arată că la sfârșitul lunii august 2017 erau asigurate doar 1,65 de milioane de locuințe, adică 18,5% din totalul de 8,92 milioane de locuințe. Totodată, în județul Timiș, unde a avut loc furtuna menționată, gradul de cuprindere a asigurărilor facultative de locuințe este de maximum 20%, față de 28,63% cât este gradul de cuprindere al polițelor obligatorii.
Date din piața asigurărilor indică, de asemenea, că numărul dosarelor de daună deschise pentru pagube produse de furtună pe segmentul asigurărilor de locuințe s-a dublat în primele nouă luni ale anului, cea mai mare despăgubire ridicându-se la aproximativ 60.000 de lei.