ANALIZĂ: Băncile traversează o criză existențială

Peste jumătate de milion de angajați din sectorul bancar și-au pierdut locurile de muncă la nivel mondial după criza din 2008, bonusurile de pe Wall Street au scăzut cu 9% în 2015, dar cea mai mare problemă este cum poate fi industria financiară un motor de creștere economică dacă nu se știe nici cum ar trebui să arate o bancă peste cinci ani, se arată într-o analiză Bloomberg potrivit căreia băncile traversează o criză existențială, scrie News.ro

Pot fi băncile profitabile și folositoare economic în actualul climat? Analiști precum Bill Gross, de la Janus Capital, consideră improbabil acest lucru.

În loc să genereze creștere economică printr-un efect al bunăstării care să fie transferat în economia reală, dobânzile negative și creșterea activelor băncilor centrale prin achiziții de active creează efecte negative.

Randamentele negative pun în pericol marjele de profit ale băncilor.

CITEȘTE ȘI Rezerva Federală SUA și autorități de reglementare vor fi investigate pentru indulgența arătată băncilor

Prăbușirea recentă a prețurilor acțiunilor băncilor poate fi explicată nu doar prin cotațiile scăzute ale energiei și mărfurilor, ci și prin recunoașterea de către investitori a faptului că băncile nu doar că sunt reglementate strict, ci raportul dintre profitul net și capitalul în acțiuni (ROE) seamănă cu cel al companiilor de utilități.

În privința concurenței venite din partea furnizorilor de servicii financiare informatizate, băncile nu par să se teamă prea mult.

Directorul general al JPMorgan, Jamie Dimon, a declarat săptămâna trecută că băncile ”se descurcă destul de bine în folosirea tehnologiei digitale pentru a face viața clienților mai ușoară” și că ar fi greu pentru oricine să fie ” mai bun, mai rapid și mai ieftin”.

Șeful Erste Group, Andreas Treichl, a spus la rândul său, săptămâna trecută, că băncile nu trebuie să se sperie de provocarea digitală, pentru că, dacă nu se vor adapta la tehnologie, băncile vor dispărea.

”Cu cât bancherii vor ignora haosul pe care îl pot provoca băncilor furnizorii de servicii financiare informatizate, cu atât mai mari vor fi riscurile”, a avertizat Treichl.

Băncile și bancherii poartă în mare parte vina pentru situația în care se află.

Un exemplu este Hypovereinsbank, divizia din Germania a UniCredit, care vrea despăgubiri de 140 milioane de euro de la fostul director financiar, fostul director al operațiunilor de investment banking și fostul șef al operațiunilor de private banking.

Banca a plătit amenzi mari din cauza unei fraude fiscale, în care au fost generate câștiguri ilegale prin manipularea drepturilor de proprietate asupra acțiunilor și a regulilor legate de dividende. Practica a fost folosită și de alte instituții financiare.

În privința autorităților de reglementare, oficialii din Europa sunt tot mai conștienți că politicile lor lezează băncile.

Dobânzile negative ale Băncii Centrale Europene (BCE), prin care băncile plătesc dacă vor să își păstreze banii acolo, nu pot fi transferate clienților de teamă că aceștia își vor muta banii.

În cazul băncilor mici, înăsprirea reglementărilor înseamnă mai multă birocrație consumatoare de resurse care în mod normal ar fi folosire la susținerea economiei.

Această concluzie este rezultatul unei evaluări a 40 de noi reguli destinate sectorului financiar, a declarat săptămân trecută comisarul european pentru servicii financiare, Jonathan Hill.

Marile bănci își doresc probabil să fi fost divizate de către autoritățile de reglementare. În schimb, arată la fel de nefericite ca niște gurmanzi puși la dietă cu salată și apă. Lista problemelor cu care se confruntă este descurajatoare, iar autoritățile de reglementare trebuie să aibă grijă ca măsurile prin care vor să facă sistemul financiar mai sigur să nu îl facă de fapt mai toxic, conchide analiza Bloomberg.