Bancherii cer autorităților modificarea Legii clauzelor abuzive și avertizează cu privire la alte proiecte: Există un risc major!

Bancherii cer autorităților modificarea Legii clauzelor abuzive și avertizează cu privire la alte proiecte: Există un risc major!

Asociația Română a Băncilor a trimis Parlamentului o scrisoare în care avertizează că legile în vigoare și cele în stadiu de proiect care se referă la bănci ar putea produce un impact sistemic major asupra întregului sistem bancar românesc, la o lună după ce darea în plată a intrat în vigoare. Bancherii cer modificarea legii clauzelor abuzive și susțin că un proiect privind conversia creditelor în valută ar putea aduce pierderi de ordinul miliardelor de euro. Alte proiecte care îi deranjează pe bancheri sunt cele care vizează statutul ANPC sau cele prin care urmează să fie implementate mai multe directive europene.

După șocul adoptării Legii dării în plată aproape în unanimitate, bancherii se adresează din nou Parlamentului cu avertismente asupra riscurilor pe care mai multe legi în vigoare sau în stadiu de proiect ar putea să le producă sistemului bancar.

În scrisoarea trimisă președintelui Camerei Deputaților și, în subsidiar, președintelui Senatului, premierului, ministrului de Finanțe și Băncii Naționale, ARB atacă șase legi sau proiecte de lege sau de ordonanțe de Guvern.

Prima criticată este chiar Legea 77/2016 privind darea în plată, intrată în vigoare pe 13 mai, despre care băncile reiau argumentele prezentate în timpul dezbaterilor din Parlament, care nu au reușit însă să convingă deputații și senatorii.

A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci! CITEȘTE ȘI A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci!

"Principalul efect al aplicării acestei legi constă în restricționarea accesului la credit și creșterea prețului produselor și serviciilor bancare în România din cauza constituirii de noi provizioane, cerințelor suplimentare de capital și costurilor cu echilibrarea pozițiilor valutare a băncilor", susține ARB, în scrisoarea semnată de președintele Sergiu Oprescu, care ocupă și funcția de președinte executiv al Alpha Bank și de către directorul executiv Florin Dănescu.

Oficialii BNR declarau recent că băncile deja se văd nevoite să aducă mai mult capital și vor avea nevoie și mai mult în cazul fiecărei notificări prin care clienții își manifestă intenția de a da casa în plată, pentru că evenimentul e tratat ca pierdere și trebuie provizionat. Ca urmare a creditelor proaste acordate, băncile au fost nevoite să aducă 12 miliarde de lei capital începând cu 2008, arată datele BNR.

Deși pe partea juridică băncile reclamă că problema dării în plată este neconstituționalitatea, prin faptul că este aplicată și pentru creditele în derulare, la capitolul efecte secundare ei se leagă și de efecte pe care legea le-ar fi produs și dacă s-ar fi aplicat doar pentru creditele noi.

Astfel, băncile consideră că există riscul unui blocaj al pieței imobiliare, al creșterii chiriilor și al reducerii posibilității consumatorilor de a achiziționa locuințe, probabil ca urmare a creșterii avansurilor solicitate de către bănci.

Statul român ar putea ajunge să suporte costuri din potențiale sancțiuni pentru încălcarea Tratatului de Funcționare al Uniunii Europene sau din litigii internaționale, din scăderea rating-uli de țară și din reducerea veniturilor la bugetul de stat din contribuțiile industriilor afectate, susțin bancherii.

Băncile se apără de darea în plată cu marile firme de avocatură CITEȘTE ȘI Băncile se apără de darea în plată cu marile firme de avocatură

Următoarea Lege atacată este cea privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, pe care băncile o vor modificată.

"Apreciem necesar ca într-un mod responsabil puterea executivă și cea legislativă să introducă măsuri de urgență pentru a diminua riscurile iminente la adresa sustenabilității și stabilității sistemului bancar prin modificarea Legii 193/2000", scriu băncile în scrisoarea datată 9 mai.

Războiul bancherilor cu această lege e mai vechi, declanșat de un val de procese deschise de clienții care s-au simțit abuzați de diferitele clauze din contractele de credit care reglementau comisioane sau dreptul băncii de a stabili discreționar rata dobânzii.

Din octombrie 2013, Legea a fost modificată în favoarea consumatorilor, astfel încât la acțiunea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor instanța să poată elimina o clauză abuzivă din toate contractele preformulate ale profesionistului în cauză. Autorul modificării este Guvernul, prin Ministerul Justiției, care a amendat mai multe legi în vederea implementării noului Cod de procedură civilă.

De atunci câteva dintre băncile locale au făcut obiectul a 41 de litigii cu ANPC pe tema clauzelor abuzive  din contractele încheiate înainte de 2010, mai ales cele din perioada de boom. Bancherii au încercat să schimbe chiar în Parlament textul legii, și să o facă practic inaplicabilă. Aproape că au reușit, după ce un proiect al PSD, inițiat de deputatul Bogdan Niculescu-Duvăz și semnat de mai mulți colegi, a trecut de Senat cu amendamentele ARB. După un scandal în presă, deputații implicați au promis că vor vota respingerea proiectului, însă acesta nu a mai fost dezbătut în comisiile de specialitate și este în stare de adormire.

Bancherii văd efecte dintre cele mai sumbre generate de această lege: soluțiile pronunțate de instanțe generează pierderi extrem de severe, în principal asupra sistemului bancar și duc la scăderea potențială a investițiilor străine noi și la ieșiri de capital, declanșate de lipsa încrederii investitorilor străini în predictibilitatea și fiabilitatea cadrului legal din România.

EXCLUSIV Prima excepție de neconstituționalitate ridicată de bănci pe Legea dării în plată a fost trimisă la CC CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Prima excepție de neconstituționalitate ridicată de bănci pe Legea dării în plată a fost trimisă la CC

Există și riscul să fie afectat întregul sistem de relații contractuale dintre profesioniști și consumatori din cauza potențialelor blocaje în activitatea profesioniștilor generate de litigiile în masă, de modificarea tuturor contractelor în derulare și de impactul financiar semnificativ asupra firmelor, consideră băncile. Până în prezent, doar băncile și operatorii telecom au avut probleme în instanțe pe această lege.

Băncile ar vrea ca 193/2000 să se aplice doar pentru contractele încheiate după 1 octombrie 2013, inclusiv în cazul litigiilor deja inițiate, pentru că, susțin ele, s-ar asigura conformitatea cu cadrul legislativ al Uniunii Europene.

Legea în cauză reprezintă chiar o transpunere a unei directive europene din 1992 și trebuia preluată integral în legislația românească încă din 2007, de la data aderării la UE. Directiva spune că statele membre trebuie să asigure mecanisme eficace pentru prevenirea utilizării clauzelor abuzive de către profesioniști.

Mai multe bănci au reușit să blocheze procesele aflate pe rolul Tribunalului București cu excepții de neconstituționalitate. Curtea Constituțională a respins deja câteva zeci de astfel de excepții invocate de către bănci, care au susținut că legea operează retroactiv și le încalcă dreptul la proprietate, însă până în prezent nu a redactat motivarea deciziilor.

Și proiectul de transpunere a Directivei 17/2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale, despre care Profit.ro a scris pe larg aici și aici. Transpunerea este întârziată cu câteva luni, și Comisia Europeană ar putea deschide procedura de infringement.

Bancherii critică proiectul de Ordonanță pentru transpunere pentru că se aplică mai multor tipuri de contracte decât e specificat în Directivă, include firmele deținute de bănci pe care acestea au externalizat creditele restante.

De asemenea, băncile spun că proiectul nu se corelează cu legislația prudențială a BNR, pentru că banca nu mai pot introduce în contracte clauze prin care să poată declara scadența anticipată a unui credit în situația în care debitorul mai are și alt credit restant către aceeași bancă.

Nemulțumitoare sunt și prevederile din proiect care stabilesc că banca trebuie să reducă cu cel puțin 10% ratele clienților în cazul în care valuta creditului se apreciază cu mai mult de 20% față de leu, comparativ cu valoarea de la momentul acordării. Această prevedere nu se justifică nici economic și nici juridic spun bancherii.

Ei au o problemă și cu faptul că un credit cesionat către un recuperator de creanțe nu va mai avea puterea de titlu executoriu, ceea ce va reduce prețul la care băncile vor putea vinde creanțele.

Kruk nu va mai suna datornicii cu creanțe provenite din credite ipotecare CITEȘTE ȘI Kruk nu va mai suna datornicii cu creanțe provenite din credite ipotecare

ARB scrie și despre proiectul de modificare a Ordonanței 50/2010 privind creditele pentru consumatori, unde parlamentarii vor să introducă un amendament care să permită conversia creditelor în valută la cursul istoric + 20%, cu aplicarea dobânzii la creditele în lei din ziua conversiei.

Această măsură este inspirată chiar din Directiva 17, însă acolo se prevede că e aplicabilă doar pentru creditele viitoare. Băncile spun că s-ar extinde nerezonabil prevederile legislației europene prin aplicarea retroactivă a legii.

“Impactul cuantificat generat de aplicarea celor două inițiative de modificare a OUG 50/2010 ar consta în pierderi pentru sistemul bancar estimate pentru perioada următoare de ordinul miliardelor de euri, iar solvabilitatea sistemului ar putea scădea îngrijorător”, se arată în scrisoarea ARB.

Deputatul Daniel Zamfir, inițiatorul dării în plată, vrea ca cei cu credite în valută să beneficiez de conversie la cursul istoric, ceea ce ar afecta mai ales băncile cu portofolii în franci elvețieni.

Tot Zamfir oferă susținere și pentru proiectul colegului din PNL, deputatul Răzvan Mironescu,  care vrea să treacă ANPC în subordinea Parlamentului din cea a Guvernului.

Acest proiect, care a primit avize negative de la comisiile consultative, este criticat de ARB în scrisoarea menționată mai ales pentru regimul drastic al amenzilor. Operatorii economici ar putea primi sancțiuni calculate la cifra de afaceri ce pot ajunge la câteva sute de milioane de lei, în cazul băncilor mari, după cum Profit.ro a scris aici.

ARB spune că Protecția Consumatorilor ar atinge prerogativele BNR, mai ales că ar căpăta și dreptul să închidă unități bancare sau să suspende activitatea de creditare a băncilor care utilizează clauze abuzive și că prevederile au caracter retroactiv, pentru că se aplică și pentru contractele în derulare.

Ministrul Comunicațiilor a cerut \ CITEȘTE ȘI Ministrul Comunicațiilor a cerut "iertarea" Guvernului pentru plățile restante ale Poștei

În fine, ultimul proiect criticat aparține ANPC și vizează transpunerea Directivei 92/2014 privind conturile de plăți. Proiectul, despre care Profit.ro a scris aici, ar elimina comisioanele bancare pentru serviciile elementare legate de contul curent, cum ar fi administrarea, depunerea și retragerea de numerar. Băncile susțin că proiectul de Ordonanță nu ia în calcul costurile băncilor cu furnizarea acestor servicii și le afectează veniturile și baza actuală de clienți.

"Dorim ca prin acest demers să supunem atenției dumneavoastră riscul major ce se prefigurează, ca dincolo de efectele și impactul financiar care încep să se manifeste ca urmare a aplicării Legii dării în plată să apară noi riscuri generate de inițiativele legislative care se află în prezent în dezbatere în Parlament, care pot induce un impact sistemic major ce va afecta întregul sistem bancar românesc", scriu bancherii în încheiere.

Scrisoarea a mai fost trimisă și reprezentanțelor din România a Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, Autorității Bancare Europene, Băncii Centrale Europene și Federației Bancare Europene – instituții care s-au manifestat, în diferite grade, împotriva legilor care afectează băncile.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
arb
legea darii in plata
clauze abuzive
legea 193/2000