Cum au făcut conversia creditelor în franci elvețieni alte state din UE și ce riscă România

Cum au făcut conversia creditelor în franci elvețieni alte state din UE și ce riscă România
scris 14 oct 2016

Statul român nu este primul din Europa care intervine în contractele în franci elvețieni încheiate înainte de criză între bănci și populație. Ungaria și Croația au adoptat deja legi prin care au scăpat de stocul de credite în moneda elvețiană, însă abordările celor două țări și, mai ales, urmările sunt diferite.

Comisiile de specialitate din Parlamentul României au ieșit cu un proiect de lege care prevede conversia soldului creditelor în franci elvețieni la cursul de la data semnării contractelor de împrumut. Adică la un curs de 1,8-2,1 lei/franc, în funcție de momentul din perioada de boom, din anii 2007-2008, când românii au luat credite pe 20-30 de ani în moneda elvețiană, fie pentru a-și cumpăra o casă, fie pentru consum, cu locuința pusă gaj.

Deputații PSD au impus inițial și câteva restricții de eligibilitate, precum limitarea gradului de îndatorare la peste 50% din venitul net – adică din salariul în mână al debitorului – și aplicarea doar pentru contractele de sub 250.000 de franci la momentul acordării, adică în jurul a 135.000 de euro – poate cât prețul unui apartament cu două camere într-un bloc vechi dintr-o zonă centrală a Capitalei.

Deputatul Zamfir: Dacă tot a fost amânat votul pentru Legea conversiei, atunci săptămâna viitoare să treacă fără pragul de 250.000 de franci CITEȘTE ȘI Deputatul Zamfir: Dacă tot a fost amânat votul pentru Legea conversiei, atunci săptămâna viitoare să treacă fără pragul de 250.000 de franci

Restricția privind gradul de îndatorare a fost îndepărtată la votul pe articole din plen, însă cea cu plafonul de 250.000 de franci a rămas.

Draftul urma să intre la votul final al plenului, dar a fost amânat din lipsă de cvorum.

Proiectul a fost împins în față de debitorii adunați pe Facebook într-un grup care a strâns 22.300 de membri începând cu ianuarie 2015. Grupul a apărut după ce Banca centrală a Elveției a ridicat pragul impus francului în raport cu euro, ceea ce a dus instant la aprecierea monedei elvețiene și față de monedele din Europa de Est. În cazul leului, cursul a sărit de la 3,7/franc la peste 4/franc.

Anul trecut, clienții băncilor n-au găsit deschidere în Parlament pentru a obține conversia creditelor în franci elvețieni – la acel moment debitorii sperau să obțină măcar o conversie cu un discount consistent, care să le mai reducă din povara ratelor lunare.

Curtea Supremă tranșează litigiile pe \ CITEȘTE ȘI Curtea Supremă tranșează litigiile pe "înghețarea" cursului aferent creditelor în franci elvețieni

După ce Legea privind darea în plată a fost adoptată și alegerile parlamentare au venit tot mai aproape, Parlamentul și-a schimbat poziția și a oferit debitorilor un cadou care înseamnă pentru mulți înjumătățirea soldului creditului. Dacă mulți erau cu valoarea casei ipotecate mult sub cea a creditului, unii vor avea, de la aplicarea conversiei, capital pozitiv în ipotecă.

Evoluția din România seamănă cel mai mult cu cea din Croația

În septembrie 2015, cu două luni înainte de alegeri, Parlamentul croat, dominat de Partidul Social Democrat, vota Legea pentru conversia creditelor propulației din franci elvețieni în euro sau kuna, moneda națională - kuna este legată de euro.

Întreaga valoare din contracte a fost convertită la cursul de la data acordării creditelor, adică cel din perioada de boom, când moneda elvețiană era mai slabă (spre deosebire de forma propusă plenului din România, unde urmează a fi convertit doar soldul curent).

Au fost aplicate noi rate de dobândă, cele valabile pentru oferta în euro sau kuna, în funcție de contract, a băncilor de la data acordării creditelor.

Sumele plătite deja de către debitori au fost recalculate prin aplicarea cursului de schimb de la data contractării împrumuturilor pentru fiecare rată lunară în parte (în proiectul din Parlamentul României, nu sunt restituite sumele din diferența de curs aferentă ratelor lunare).

A rezultat o povară mai redusă pentru debitori, dar și pierderi estimate la circa un miliard de euro pentru bănci.

Sectorul bancar croat, dominat de acționari străini, avea în bilanțuri împrumuturi de circa 3 miliarde de euro echivalent în franci elvețieni în martie 2015, circa 9% din totalul creditelor bancare, aproape 19% din totalul împrumuturilor pentru populație și circa 36% din totalul creditelor ipotecare. Aproximativ 55.000 de croați aveau astfel de împrumuturi la acel moment.

În România, creditele în franci elvețieni reprezintă o proporție și mai mică decât în Croația. Credite de circa 5,7 miliarde de lei aveau în bilanțuri băncile din România, iar credite de alte 1,6 miliarde de lei erau externalizate de către instituțiile de credit. În total, 51.000 de debitori aveau 54.000 de credite în franc, potrivit datelor comunicate de BNR Parlamentului, aferente lunii iulie.

Sergiu Oprescu, ARB: Conversia creditelor creează probleme și cu închiderea pozițiilor valutare CITEȘTE ȘI Sergiu Oprescu, ARB: Conversia creditelor creează probleme și cu închiderea pozițiilor valutare

În volum, creditul în franci elvețieni reprezintă circa 6,3% din creditul populației. În februarie 2015, când BNR a reprezentat un raport Parlamentului pe tema acestor împrumuturi, ponderea era de 10%. Scăderea soldului acestor credite a venit ca urmare a programelor de conversie derulate de către bănci, îndeosebi Banca Transilvania (pentru portofoliul Volksbank) și OTP Bank.

Pierderile care ar fi suportate de către bănci în cazul conversiei la cursul istoric sunt estimate de BNR la 2,4 miliarde de lei - circa 530 de milioane de euro, iar pierderea estimată cu ajustări pentru depreciere deja recunoscute este de aproape 1,7 miliarde de lei, adică circa 380 de milioane de euro.

Legislativul croat a întâlnit, ca și cel român, aceeași opoziție a bancherilor față de conversie, iar Banca Centrală Europeană n-a avut nimic bun de zis față de acest proces.

UniCredit Bank, acționarul Zagrebačka Banka, a chemat statul croat la Curtea de Arbitraj de la Washington și cere daune pentru paguba provocată de conversie.

UniCredit, bancă italiană, a pornit procesul prin UniCredit Bank Austria și a invocat prevederile Tratatului bilateral de protejare a investițiilor încheiat în anii ’90 între Austria și Croația.

Este același tip de tratat pe care Raiffeisen Bank îl invocă în România în discuțiile cu statul pe marginea Legii dării în plată. Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului un decret prin care cere anularea tratatelor bilaterale de investiții, după ce Comisia Europeană a solicitat statelor membre să anuleze aceste documente.

Alte bănci străine prezente în Croația (Raiffeisen Bank International, Erste Group Bank, OAO Sberbank și Hypo Group Alpe Adria) declarau după adoptarea legii că au în vedere deschiderea unor proceduri similare.

Guvernul condus de partidul conservator HDZ după alegerile parlamentare din 2015 nu a rezistat decât până în luna iunie. Croații au avut parte de alegeri anticipate în septembrie, prin care HDZ s-a întors la putere într-o alianță cu partidul de centru Most.

După anticipate, Guvernul a dat semne că ar vrea să se înțeleagă cu băncile pe tema conversiei, cel puțin din filiera HDZ. Ministrul de Finanțe croat a declarat că ar fi bucuros să ajungă la o înțelegere cu băncile pentru a evita costurile unui proces, deși există opinii diferite în cadrul alianței.

În cazul Ungariei, au fost convertite prin lege majoritatea împrumuturilor în valută aferente populației, fie că vorbim de franci elvețieni, yeni japonezi sau euro. Spre deosebire de Croația și, posibil, România, ungurii au aplicat cursul valabil la momentul aplicării legii conversiei, în noiembrie 2015.

Cazul Ungariei se deosebește de cel al Croației și României și prin faptul că băncile și statul au ajuns la un acord în privința conversiei.

Consumatorii au fost despăgubiți de către bănci în urma unei decizii a Curții Supreme a Ungariei, care a declarat mai multe clauze din contractele de creditare în valută ca fiind abuzive. Băncile au încasat sume în plus de la clienți prin faptul că au cerut rambursarea creditelor în franci la cursul de vânzare al băncii, semnificativ mai ridicat față de cel de cumpărare. Totodată, băncile au fost nevoite să restituie și sumele încasate din majorările nejustificate de dobândă.

Banca Centrală a Ungariei a oferit direct valută de 8 miliarde de euro băncilor din rezervă pentru a închide pozițiile valutare, astfel încât piața valutară să nu fie afectată.

În cazul Ungariei, Banca Centrală Europeană a apreciat procesul de conversie ca fiind unul relativ pozitiv. Băncile și debitorii scapă de riscul valutar, iar costurile au fost împărțite între stat și creditori. Mai fericiți au fost bancherii, care aveau deja provizioanele necesare pentru acest proces și au scăpat de scenarii mai rele, în care conversia să se facă la un curs mai favorabil consumatorilor.

Curtea Constituțională a rămas în pronunțare în mai multe dosare privind Legea dării în plată CITEȘTE ȘI Curtea Constituțională a rămas în pronunțare în mai multe dosare privind Legea dării în plată

BNR estimează la 1,2 miliarde de euro necesarul de valută pentru închiderea pozițiilor valutare scurte ale băncilor cu credite în franci elvețieni și nu a anunțat vreo intenție de a face tranzacții directe cu cele șase bănci persoane juridice române care au credite în franci elvețieni în bilanțuri.

Suma de 1,2 miliarde de euro este destul de ridicată pentru o piață valutară puțin adâncă precum cea a României, astfel că vor apărea presiuni de depreciere pentru leu, estimează analiștii ING Bank.

O altă problemă care ar putea apărea în piață, spune BNR, este creșterea dobânzilor interbancare, ca urmare a necesarului mai mare de lichiditate. În această situație, BNR nu prea are cum să intervină, din moment ce dobânzile din piață sunt în prezent cu mult sub rata de politică monetară la care ar putea să împrumute direct băncile prin operațiuni de piață.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
conversie credite franci elvetieni
credite chf
credite franci elvetieni
conversie