EXCLUSIV Finanțele au coborât rezerva de valută la 3,9 miliarde euro, cu 1,3 miliarde euro sub ce a planificat precedentul guvern, și par că vor să păstreze la un nivel extrem de redus acest buffer, necesar pentru a obține dobânzi mici

EXCLUSIV Finanțele au coborât rezerva de valută la 3,9 miliarde euro, cu 1,3 miliarde euro sub ce a planificat precedentul guvern, și par că vor să păstreze la un nivel extrem de redus acest buffer, necesar pentru a obține dobânzi mici
scris marţi, 06:15

Rezerva de valută a Ministerului Finanțelor s-a situat în decembrie la circa 3,9 miliarde de euro, cu 1,3 miliarde de euro mai puțin față de suma prevăzută de precedentul guvern, de circa 5,2 miliarde de euro, și cu 2,3 miliarde de euro mai puțin decât a devenit necesar după ce rectificarea bugetară a schimbat complet situația împrumuturilor statului, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Rezerva de valută (buffer-ul) ar trebui să se situeze la circa 4 luni din necesarul brut de finanțare al Guvernului, iar în noiembrie era estimată la peste 5 miliarde de euro. Datele pe baza cărora Profit.ro a calculat nivelul buffer-ului au fost incluse de Ministerul Finanțelor într-o prezentare destinată investitorilor străini. Este îngrijorător că Finanțele intenționează ca în 2020 să continue cu o rezervă de valută la un nivel similar cu cea din decembrie. Astfel, în loc să acopere circa 4 luni din necesarul brut de finanțare, buffer-ul din decembrie acoperea doar 2,5 luni, iar pentru 2020 este planificat la 2,7 luni.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Rezerva de valută a fost estimată în noiembrie pentru acest an la 5,2 miliarde de euro, dar în baza deficitului bugetar stabilit de precedentul guvern PSD la 2,76% din PIB. La 10 luni, ținta de deficit era deja depășită. Noul guvern a fost instalat în primele zile din noiembrie, iar la finalul lunii a aprobat o rectificarea bugetară care a dus deficitul la 4,4% din PIB. Scăderea buffer-ului poate fi explicată prin presiunea extremă pusă pe Finanțe să împrumute în doar două luni o sumă foarte mare rezultată din rectificarea deficitului bugetar. Estimarea de 5,2 miliarde de euro se baza pe cifrele anterioare rectificării.

Rezerva de valută este folosită de Finanțe pentru a obține dobânzi cât mai mici atunci când se împrumută de la bănci și investitori. Cu o rezervă atât de mult sub nivelul de referință de patru luni, Finanțele ar putea avea dificultăți în prima parte a anului, în principal la finele lunii martie și la finele lunii aprilie, când trebuie să plătescă 9,1 miliarde lei, respectiv 9,2 miliarde lei, bani pe care îi vor împrumuta în prealabil din piață.

Rezerva de valută (buffer) a fost introdusă începând cu anul 2010, cu scopul de a îmbunătăți managementul datoriei publice și de a evita presiunile sezoniere pentru asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale. Ministerul Finanțelor a luat decizia constituirii unei rezerve financiare în valută cu o valoare echivalentă acoperirii necesarului brut de finanțare pentru circa 4 luni.

Conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor investitorilor străini și analizate de Profit.ro, la nivelul lunii noiembrie, înainte de actualizarea pe noile cifre de la rectificarea bugetară, rezerva de valută era estimată la 2,4% din PIB (PIB la momentul respectiv prognozat la 1.031 miliarde de lei), adică echivalentul în valută a 24,7 miliarde lei (circa 5,2 miliarde euro). Aceasta este suma care era în general cunoscută investitorilor și era în teorie suficientă pentru a acoperi ușor peste 4 luni din necesarul brut de finanțare estimat de fostul guvern pentru anul 2019 la 72,6 miliarde lei. Necesarul de finanțare a devenit, însă, semnificativ mai mare după rectificare, în contextul în care deficitul bugetar a fost revizuit substanțial în urcare, de la 2,76% la 4,4% din PIB.

Isărescu, despre creșterea pensiilor cu 40%: Nu cred că trebuie să facem obsesii pe cifre biblice. Să fim foarte atenți, dacă nu vrem să rătăcim 40 de ani printr-un deșert financiar CITEȘTE ȘI Isărescu, despre creșterea pensiilor cu 40%: Nu cred că trebuie să facem obsesii pe cifre biblice. Să fim foarte atenți, dacă nu vrem să rătăcim 40 de ani printr-un deșert financiar

Pe datele transmise investitorilor în decembrie, Ministerul Finanțelor a calculat rezerva de valută la numai 1,8% din PIB (PIB acum revizuit în urcare la 1.040,8 miliarde lei), adică 18,7 miliarde de lei echivalent în valută (3,92 miliarde euro). Suma de 18,7 miliarde de lei este suficientă pentru a acoperi doar 2,5 luni, nu 4, dintr-un necesar brut de finanțare care a sărit din cauza deficitului bugetar de la 72,6 miliarde lei la 89,4 miliarde lei.

O explicație parțială pentru această situație ar putea fi că pe 7 noiembrie guvernul Orban, instalat doar de 2-3 zile a primit la plată eurobonduri de 1,5 miliarde de euro, bani împrumutați de stat încă din 2012. În contextul în care fostul guvern a făcut planul de împrumut pentru suma de 72,6 miliarde lei, cu un deficit de 28,5 miliarde lei, noul guvern a revizuit deficitul la 46 miliarde lei, iar totalul necesarului de împrumut a zburat la 89,4 miliarde lei, Ministerul Finanțelor a avut dificultăți să împrumute în doar două luni din piață întreaga sumă de care avea nevoie ca să acopere deficitul, datoria venită la plată și să mențină și buffer-ul.

Este important de menționat că la un necesar brut de finanțare pentru 2019 revizuit de Guvern la 89,4 miliarde de lei, rezerva de valută trebuia să urce de la 24,7 miliarde lei (în valută 5,2 miliarde euro) la 29,8 miliarde lei (echivalent valută de 6,2 miliarde euro).

În loc să crească de la 5,2 miliarde de euro la 6,2 miliarde de euro, rezerva de valută a fost diminuată la 3,9 miliarde de euro, suficientă pentru a acoperi numai 2,5 luni din necesarul brut de finanțare al statului rezultat în urma rectificării.

ANAF și eterna restructurare. Cîțu doar reia idei vechi - informatizarea rapidă prin CSAT, asistență FMI, departament de analiză de risc, desființarea de posturi vacante și integrarea Antifraudei în direcția de inspecție fiscală CITEȘTE ȘI ANAF și eterna restructurare. Cîțu doar reia idei vechi - informatizarea rapidă prin CSAT, asistență FMI, departament de analiză de risc, desființarea de posturi vacante și integrarea Antifraudei în direcția de inspecție fiscală

Finanțele par să meargă la risc în 2020

Situația nu pare avantajoasă pentru Ministerul Finanțelor nici în 2020, în contextul în care, surprinzător, pentru anul următor este prevăzută o rezervă de numai 1,7% din PIB (PIB estimat la 1.129,2 miliarde lei), adică 19,2 miliarde lei (echivalent pentru 4 miliarde euro).

Având în vedere că Guvernul a planificat un necesar brut de finanțare de 86,9 miliarde de lei (40,6 miliarde de lei pentru defcit și restul pentru acoperirea datoriei vechi ajunse la scadență), buffer-ul ar fi trebuit să se situeze la 29 miliarde de lei (6,1 miliarde euro) pentru a acoperi 4 luni din necesarul brut de finanțare. Suma de 19,2 miliarde de lei (4 miliarde euro) ajunge doar pentru 2,7 luni din necesarul brut de finanțare.

Un buffer atât de mic lasă Ministerul Finanțelor cu un atu mult mai slab atunci când merge să se împrumute de la bănci și investitori. Dacă aceștia știu că statul are o rezervă de valută consistentă, vor accepta și dobânzi mai mici deoarece guvernul nu este presat să se împrumute. Dacă știu, însă, că statul are o rezervă subțiată, vor presa pentru dobânzi mai mari. De altfel, acesta a și fost scopul rezervei de valută a Ministerului Finanțelor, înființată în urma unor consultări cu FMI, de a da statului posibilitatea să nu se împrumute sub presiune.

Ministrul Finanțelor, Florin Câțu, a fost întrebat recent, la începutul săptămânii trecute, într-un interviu la postul Realitatea Plus, despre nivelul buffer-ului, însă a evitat să răspundă clar, afirmând însă că nivelul buffer-ului este mai ridicat comparativ cu ce a preluat de la predecesorul său, Eugen Teodorovici.

Ministerul Finanțelor și reprezentanții acestuia nu furnizează niciodată date la zi despre nivelul buffer-ului, acesta fiind ținut secret tocmai pentru a avea un avantaj în plus în negocierile cu băncile și investitorii.

O posibilă explicație pentru declarația lui Cîțu că rezerva de valută este mai mare față de cea preluată de la Teodorovici ar putea fi dacă plata de 1,5 miliarde de euro de pe 7 noiembrie, scadență cunoscută de 5 ani, de la momentul împrumutului, nu a fost prefinanțată de precedentul Guvern, așa cum ar fi fost normal.

Rezerva de valută a fost utilizată prea mult și în 2018, când a coborât temporar cu circa două miliarde de euro, după cum a scris Profit.ro la momentul respectiv. Ulterior a fost refăcută. Scopul buffer-ului nu este însă de a acoperi deficite bugetare, ci doar de a atenua din volatilitatea pe termen scurt a dobânzilor și de a oferi un atu Guvenului la stabilirea dobânzii la care se împrumută. În momentul în care folosești prea mult din această rezervă, nu mai sperie pe nimeni.

De asemenea, buffer-ul nu este o garanție că statul se va împrumuta la dobânzi în scădere, ci doar asigură un atu la stabilirea dobânzii și, cel mai probabil, o dobândă mai redusă decât în situația în care buffer-ul ar lipsi sau ar fi cu mult mai mic.

Este, astfel, îngrijorător că, din prezentarea menționată, rezultă că Ministerului Finanțelor are în plan o rezervă de valută foarte redusă și pentru anul următor, în contradicție cu strategia fiscal-bugetară, în care a fost menționată păstrarea rezervei de valută la circa 4 luni din necesarul brut de finanțare.

(Sumele în euro au fost calculate la un curs de 4,77 lei/euro)

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
buffer
ministerul finantelor
rezerva de valuta