EXCLUSIV Raiffeisen se judecă cu statul de peste 2 ani după ce i-au fost șterse ipotecile pe imobilele confiscate lui Voiculescu în dosarul ICA

EXCLUSIV Raiffeisen se judecă cu statul de peste 2 ani după ce i-au fost șterse ipotecile pe imobilele confiscate lui Voiculescu în dosarul ICA
scris 27 feb 2017

Mai multe imobile, printre care fostele sedii ale televiziunilor Antena din trustul Intact și ale companiei Grivco, confiscate de statul român pentru recuperarea prejudiciului de peste 60 milioane euro stabilit de instanță în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în care omul de afaceri și politicianul Dan Voiculescu a fost condamnat, în 2014, la 10 ani de închisoare cu executare, nu pot fi valorificate de autorități după mai mult de doi ani de la decizia de condamnare. Nu doar firmele controlate de familia lui Voiculescu au contestat în instanță preluarea imobilelor de către stat, ci și Raiffeisen Bank.

Banca nu reclamă confiscarea ca atare, ci faptul că s-a dispus intrarea imobilelor respective în proprietatea statului român ca fiind "libere de orice sarcini", prin radierea ipotecilor constituite asupra clădirilor de foștii proprietari în favoarea Raiffeisen, pentru un credit de 40 milioane euro acordat de bancă în 2008. Acest lucru ar constitui, în opinia Raiffeisen, o încălcare a Codului Civil, care prevede că ipoteca urmează bunul gajat, respectiv că un activ rămâne sub ipotecă indiferent dacă i se schimbă proprietarul.

Informații despre faptul că banca analizează opțiunea contestării în instanță a trecerii sediilor Antena și Grivco în proprietatea statului libere de orice sarcini au apărut încă din august 2014, la puțin timp de la sentința definitivă de condamnare a lui Voiculescu pronunțată în dosarul ICA.

Facebook vrea să democratizeze conținutul, lasând utilizatorii să stabilească câtă violență și nuditate doresc să vadă CITEȘTE ȘI Facebook vrea să democratizeze conținutul, lasând utilizatorii să stabilească câtă violență și nuditate doresc să vadă

În aceeași lună însă, Raiffeisen Bank a declarat presei că speculațiile privind atacarea în instanță a deciziei privind confiscarea bunurilor ipotecate sunt nefondate, în condițiile în care banca nu a avut niciun rol în procesul respectiv, dar a ținut în același timp să sublinieze principiul de drept potrivit căruia ipoteca urmează bunul gajat.

“Banca nu a avut nicio calitate și nicio legatură cu procesul penal încheiat printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă a completului de judecată. Prin urmare, speculațiile privind o asemenea opțiune sau decizie a băncii sunt nefondate. (...) Rolul băncii este să se asigure că banii depunătorilor, plasați în credite, sunt rambursați conform contractelor de credit și că facilitățile de credit acordate sunt corect utilizate. Orice alte considerații sau interese nu fac obiectul activității unei bănci. (...) dreptul de ipotecă este un drept real care se menține asupra bunurilor grevate în orice mână ar trece”, spuneau, în august 2014, reprezentanții Raiffeisen.

Numai că, la două luni de la aceste declarații, în octombrie 2014, Raiffeisen Bank a formulat contestație la executare, la Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei. Banca a contestat decizia ANAF prin care Fiscul a dispus trecerea imobilelor în proprietatea statului român, libere de orice sarcini, în aplicarea sentinței de condamnare a lui Voiculescu în dosarul ICA. Ulterior, imobilele au fost intabulate pe numele statului, cu menționarea absenței oricăror sarcini asupra acestora, prin radierea din cărțile funciare a drepturilor de ipotecă ale Raiffeisen.

"(...) câtă vreme dreptul de ipotecă al băncii a fost dobândit cu bună-credință (în cadrul unei operațiuni de creditare desfășurate cu respectarea prevederilor legale și a normelor prudențiale aplicabile) și a fost făcut opozabil terților (inclusiv statului) prin înscriere în registrele de publicitate imobiliară, pierderea dreptului de proprietate asupra imobilelor (...) nu afectează și nu poate afecta, contrar deciziei, dreptul de ipotecă (...) și, în mod corespunzător, nu poate sta la baza unei înscrieri libere de orice sarcini a dreptului de proprietate al statului român (...)", au susținut avocații Raiffeisen la proces, potrivit documentelor instanței.

Președintele ANAT estimează că agenția Mareea nu are nicio șansă să iasă din insolvență CITEȘTE ȘI Președintele ANAT estimează că agenția Mareea nu are nicio șansă să iasă din insolvență

Judecătoria Sectorului 1 a respins însă contestația Raiffeisen, arătând că banca nu contestă de fapt decizia ANAF de executare silită a imobilelor, ci sentința penală în dosarul ICA în baza căreia Fiscul a preluat imobilele, sentință în care se dispune confiscarea acestora și trecerea lor în proprietatea statului libere de orice sarcini.

Mai mult, instanța a ținut să menționeze că, în motivarea sentinței de condamnare a lui Dan Voiculescu, Curtea de Apel București a reținut o declarație a lui Sorin Pantiș, fost director general al Grivco, inculpat în dosar și ulterior condamnat, cu privire la practica grupului de companii controlat de familia Voiculescu de a ipoteca active imobiliare ale fostului ICA pentru a obține împrumuturi bancare.

"Inculpatul (Sorin Pantiș – n.r.) a mai precizat că, în cadrul Grupului, era frecventă practica obținerii unor linii de credit prin grevarea terenurilor și clădirilor aparținand fostului Institut de Chimie Alimentară, obținându-se inclusiv un împrumut de 40.000.000 euro de la Raiffeisen Bank pentru desfășurarea obiectului de activitate al grupului și alte activități media, destinația creditului fiind stabilită chiar de bancă", se arată în motivarea sentinței de condamnare a lui Dan Voiculescu de către Curtea de Apel București. Fragmentul este menționat de Judecătoria Sectorului 1 în motivarea propriei hotărâri în speța contestației la executare formulate de Raiffeisen Bank.

"Cât privește nesocotirea dreptului de ipotecă înscris în favoarea bancii, instanța apreciază că aceste aspecte se impun a fi analizate în etapele ulterioare înregistrării cererii de înscriere a dreptului de proprietate al statului asupra bunurilor confiscate, în special în momentul în care registratorul de carte funciară dispune admiterea cererii de înscriere a acestui drept, liber de orice sarcini, moment în care banca justifică un interes de a promova plângere împotriva încheierii de carte funciară, respectiv de a contesta măsurile de executare silită ulterioare. De asemenea, banca ar putea justifica interesul de a formula contestație la executare în etapa distribuirii sumelor rezultate în urma valorificării bunului ipotecat. Pentru aceste considerente, instanța va respinge excepția inadmisibilității și contestația la executare, ca neîntemeiate", se arată în hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 din 13 martie 2015.

Guvernul începe negocierile cu Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură, considerată contrapondere a Băncii Mondiale CITEȘTE ȘI Guvernul începe negocierile cu Banca Asiatică pentru Investiții în Infrastructură, considerată contrapondere a Băncii Mondiale

Raiffeisen Bank a făcut apel la această hotărâre, apel respins de Tribunalul București după încă un an și jumătate, în august 2016, printr-o hotărâre definitivă.

În același timp, Raiffeisen a ținut cont de recomandarea primei instanțe și a înaintat, tot Judecătoriei Sectorului 1 București, în decembrie 2014, plângeri împotriva încheierilor de carte funciară prin care imobilele confiscate lui Voiculescu erau trecute în proprietatea statului libere de orice sarcini, prin radierea drepturilor de ipotecă ale băncii. Raiffeisen Bank a cerut rectificarea încheierilor de carte funciară, în sensul eliminării statutului imobilelor de a fi libere de orice sarcini și al reînscrierii drepturilor de ipotecă ale băncii asupra acestora.

Plângerile au fost respinse de prima instanță, cu același argument: încheierile de carte funciară au fost întocmite cu respectarea legii, în baza deciziilor de confiscare cuprinse în sentința de condamnare din dosarul ICA, iar respectiva sentință de condamnare, dictată de Curtea de Apel București în 2014, nu poate fi pusă în discuție în acest context.

"Aspectele referitoare la legalitatea și temeinicia măsurii dispuse de Curtea de Apel București invocate pe calea plângerii, care antamează legalitatea hotărârii instanței penale care a dispus măsura, nu pot fi puse in discutie in acest cadru procesual, întrucât aceste aspecte beneficiază de autoritate de lucru judecat, astfel încât sunt inadmisibile, pe calea plângerii de carte funciară, criticile care vizează fondul raporturilor juridice deduse judecății instanței penale, aspecte care au fost dezlegate definitiv prin decizia penală pusă în executare. Împrejurarea că reclamanta, în calitate de titular al unui drept real de garanție imobiliară înscris în cartea funciară, nu a fost citată în procesul penal pentru a-și formula apărările nu poate fi analizată în acest cadru procesual, cum, de altfel, nu pot fi analizate nici apărările formulate, ci numai eventual în căile extraordinare de atac care pot fi exercitate împotriva hotărârii penale definitive sau, după caz, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, în condițiile în care pretinde că a fost încălcat art. 6 și art. 1 Protocol 1 din Convenția Drepturilor Omului. Instanța reține că din considerentele deciziei penale rezultă că s-a avut în vedere și s-a analizat de către instanța penală inclusiv jurisprudența CEDO în materia confiscării speciale asupra bunurilor altor persoane care nu au calitate de parte în procesul penal și s-a concluzionat că nu este încălcat nici art. 6, nici art. 1 Protocol 1 din Convenție", se arată în hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 din decembrie 2015.

Majorarea prețurilor la electricitatea tranzacționată pe piața pentru ziua următoare a OPCOM a făcut primele victime: ANRE a retras 2 licențe CITEȘTE ȘI Majorarea prețurilor la electricitatea tranzacționată pe piața pentru ziua următoare a OPCOM a făcut primele victime: ANRE a retras 2 licențe

Articolele citate din Convenția Drepturilor Omului se referă la dreptul la un proces echitabil și la protecția dreptului de proprietate.

Și în această speță, instanța face referire la declarația lui Sorin Pantiș cu privire la creditul de 40 milioane euro acordat de Raiffeisen și garantat cu terenuri și clădiri aparținând fostei ICA.

"(...) instanța constată că decizia penală, în ceea ce privește măsura confiscării și intrarea în patrimoniul statului a imobilului înscris în cartea funciară, este deosebit de clară, dispunându-se confiscarea imobilului și înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al statului liber de orice sarcini. Aceste dispoziții emană nu doar din dispozitiviul deciziei penale, dar și din considerentele acestei hotărâri care explică dispozitivul, instanța penală constatând că s-a obținut ”un împrumut de 40.000.000 Euro de la Raiffeisen Bank pentru desfășurarea obiectului de activitate al grupului și alte activități media, destinația creditului fiind stabilită chiar de bancă". Instanța a mai reținut că aplicarea măsurii de siguranță a confiscării speciale asupra bunurilor altor persoane, care nu au calitate de parte în procesul penal, derivă din specificul infracțiunii de spălare a banilor, fiind de esența acestei infracțiuni poziționarea bunurilor obținute în mod fraudulos în patrimoniile mai multor persoane, în scopul disimulării acestora. Pe cale de consecință, în condițiile în care instanța a reținut irelevanța persoanei care are calitate de titular al dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, nu s-ar putea reține altfel cu privire la celelalte drepturi  reale care îl grevează. Orice critici împotriva acestor măsuri pot fi exercitate tot în fața instanțelor de control judiciar penale ordinare sau extraordinare, inclusiv criticile care vizează vătămarea adusă unor terți prin dispozițiile sale", arată Judecătoria Sectorului 1, în motivarea hotărârii sale.

Raiffeisen Bank a făcut apel și la această hotărâre, iar apelul se judecă și în prezent la Tribunalul București, după ce procesul a trecut și pe la Curtea de Apel București, care a admis cererile de intervenție în interes propriu, în cadrul procesului, ale companiilor controlate de familia Voiculescu Antena TV Group SA și Compania se Cercetări Aplicative si Investiții SA. 

Statul și-a înlocuit toți reprezentanții în CA al Telekom România CITEȘTE ȘI Statul și-a înlocuit toți reprezentanții în CA al Telekom România

Nu sunt singurele litigii în justiție care blochează valorificarea imobilelor confiscate de stat în dosarul ICA. Alte procese, intentate de companii din grupul controlat de familia Voiculescu, vizează evaluarea imobilelor, dreptul de folosință a clădirilor și dreptul de preemțiune al chiriașilor la cumpărarea acestora în cadrul viitoarei proceduri de valorificare a lor de către stat, în condițiile în care Antena TV Group SA și Antena 3 SA aveau, la data confiscării, contracte de închiriere a imobilelor, semnate cu proprietarul Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA (CCAI).

Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, CCAI, societatea prin intermediul căreia Dan Voiculescu a preluat în 2004 fostul Institut de Cercetări Alimentare, a intrat în insolvență în august anul trecut, în urma cererii proprii, iar principalul creditor al companiei, totodată președinte al comitetului creditorilor, este chiar Raiffeisen Bank, înscrisă la masa credală cu o creanță garantată în valoare de peste 42 milioane lei.

CCAI a contestat la instanță valoarea acestei datorii către Raiffeisen, înscrisă în tabelul preliminar de creanțe al societății, speța fiind în curs de judecare la Tribunalul București.

Printre cauzele intrării în insolvență a CCAI, administratorul judiciar al acesteia, Fineco Insolvency, menționează chiar condamnarea lui Dan Voiculescu în dosarul ICA și confiscările dictate de instanță pentru recuperarea prejudiciului din dosar. Astfel, administratorul judiciar face referire la "evenimentul excepțional pentru societate care a afectat activitatea acesteia începând cu luna octombrie 2014, respectiv confiscarea activelor societății debitoare cu o valoare de 79.687.343,72 lei conform Deciziei penale nr. 888/A din data de 08.08.2014, emisă de Curtea de Apel Secția a-II-a Penală".

www.taxa-pod-fetesti.ro, prima platformă online de plată a tarifului de trecere pentru podul de la Fetești – Cernavodă CITEȘTE ȘI www.taxa-pod-fetesti.ro, prima platformă online de plată a tarifului de trecere pentru podul de la Fetești – Cernavodă

La începutul anului trecut, potrivit Agerpres, Direcția Națională Anticorupție (DNA) s-a sesizat pentru că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu îndeplinise până în acel moment hotărârea judecătorească prin care a fost dispusă executarea unor imobile pentru recuperarea prejudiciului din dosarul ICA al lui Dan Voiculescu, estimat la 60 de milioane de euro.

Potrivit surselor judiciare citate de agenție, la dosarul deschis de DNA a fost atașată o adresă a judecătoarei Camelia Bogdan, președintele completului de la Curtea de Apel București care a emis sentința definitivă în dosarul ICA.

Anterior, ANAF ceruse judecătorilor de la Curtea de Apel București lămuriri în legătură cu modul în care trebuie pusă în executare sentința privind recuperarea prejudiciului în dosarul ICA, printre care se află și sediul trustului Intact. ANAF susținea că avocații familiei Voiculescu au deschis mai multe procese în civil, prin care au blocat procedura de executare silită. Mai exact, ANAF a cerut să fie clar precizat dacă sintagma "imobile libere de sarcini" care trebuie executate înseamnă că nu sunt recunoscute contractele de chirie, caz în care pot fi anulate toate litigiile câștigate de avocații lui Voiculescu.

Curtea de Apel București a decis, ulterior, că nu există niciun impediment pentru ca ANAF să confiște imobilele dobândite de Voiculescu prin privatizarea frauduloasă a ICA.

Următorul iPhone ar putea folosi un sistem de recunoaștere facială în locul cititorului de amprente CITEȘTE ȘI Următorul iPhone ar putea folosi un sistem de recunoaștere facială în locul cititorului de amprente

Între timp, televiziunile Antena au fost evacuate din vechiiile sedii și s-au mutat în complexul IRIDE Business Park din Pipera.

Pe 8 august 2014, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare pe Dan Voiculescu, iar Gheorghe Mencinicopschi, fost director general al ICA, a primit 8 ani de închisoare. De asemenea, Sorin Pantiș, fost director general executiv Grivco SA, a primit 7 ani de închisoare iar Corneliu Popa, fost director general al ADS, a fost condamnat la 8 ani de închisoare.

Voiculescu a făcut contestație cerând anularea deciziei de condamnare, respinsă în ianuarie 2015.

Ulterior, fiicele lui Dan Voiculescu, Camelia și Corina, precum și firmele Grivco și CCAI s-au adresat CEDO, reclamând lipsa de imparțialitate a judecătorilor de la Curtea de Apel București care au pronunțat decizia de condamnare, ilegalitatea confiscărilor dictate în urma condamnării, lipsa unei instanțe superioare pe rolul căreia să poată contesta măsura de confiscare a bunurilor lor, precum și faptul că măsura de confiscare ar reprezenta o măsura arbitrară și disproporționată, bazată pe o prezumție de rea-credință.

FOTO Miliardarul ceh Radovan Vitek, al treilea cel mai bogat om din Cehia și în top 1.000 Forbes, cumpără Felicia Shopping Center Iași CITEȘTE ȘI FOTO Miliardarul ceh Radovan Vitek, al treilea cel mai bogat om din Cehia și în top 1.000 Forbes, cumpără Felicia Shopping Center Iași

Avocatul Gheorghiță Mateuț, cel care i-a asigurat apărarea lui Dan Voiculescu în procesul ICA, a declarat recent, pentru News.ro, că dacă instanța supremă va menține decizia de excludere din magistratură a Cameliei Bogdan - judecătoarea din dosarul ICA - aceasta va fi prezentată ca argument în acțiunea deja existentă la CEDO, în care a fost invocată inclusiv incompatibilitatea magistratului. Conform lui Mateuț, în funcție de decizia CEDO poate fi solicitată în țară o eventuală revizuire a sentinței, ca o cale extraordinară de atac.

CSM a decis luna aceasta excluderea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan, pentru că a participat la un seminar unde a predat cursuri de anticorupție funcționarilor publici, organizat de Ministerul Agriculturii, parte civilă în dosarul ICA. Decizia CSM nu este definitivă, putând fi contestată în termen de 15 zile.

În replică, Bogdan a spus că va contesta la Completul de cinci judecători al instanței supreme decizia CSM de excludere a ei din magistratură, arătând că i s-a făcut o mare nedreptate, iar sancțiunea este vădit disproporționată în raport cu aspectele care au fost verificate de Inspecția Judiciară. Camelia Bogdan a adăugat că va solicita în instanță și daune pentru perioada în care este exclusă din magistratură, pentru că trebuie să recupereze salariul pe care nu îl va mai încasa după această decizie.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
dan voiculescu
dosarul ica
raiffeisen bank
antena 1
antena 3
grivco
camelia bogdan
confiscare speciala
privatizare frauduloasa