După ce nu a mai ieșit din martie cu emisiunile mari de obligațiuni pe piețele externe, în contextul electoral și bugetar dezastruos, România are acum o fereastră de oportunitate cam de două săptămâni pentru a lua noi împrumuturi de pe piețele externe, necesare pentru finanțarea și refinanțarea uriașului deficit bugetar. Finanțele ar putea mai degrabă să acceseze piața de dolari, având în vedere evoluțiile mai bine ale bondurilor în monedă americană, dar și o încetinire pe parcursul verii a activității în Europa, în comparație cu SUA.
O nouă lansare pe extern ar putea veni înainte chiar de decizia agențiilor de rating, în cazul cărora scenariul de bază este acum că nu vor retrograda la „junk” calificativele țării după adoptarea pachetului de măsuri fiscale. De asemenea, un mesaj pozitiv din partea Comisiei Europene, ca urmare a angajării răspunderii pe pachetul de măsuri fiscal-bugetare, ar putea ajuta România să obțină condiții mai bune pe piețele externe.
Ieșirea din fazele prelungite ale alegerilor prezidențiale, adoptarea pachetului de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar enorm, sentimentul ceva mai bun al investitorilor față de România, care se vede deja în reducerea dobânzilor la care statul reușește să se împrumute pe piața internă și reducerea spread-urilor la titlurile românești creează un context favorabil pentru ca Ministerul Finanțelor să iasă din nou pe piețele internaționale cu emisiuni de obligațiuni în săptămânile imediat următoare, fără a mai aștepta până în toamnă.
Luna trecută, directorul Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, explica, la evenimentul Profit.ro - Piața de Capital.forum, că deși România beneficia și atunci pe piețele externe de interes pentru obligațiunile ofertate, Finanțele păstrează strategia de a nu mai ieși cu o nouă emisiune publică de obligațiuni la extern până când nu va se adoptă noul pachet de măsuri fiscale.
Dacă emisiunile mari au lipsit din luna martie până în prezent, România a luat totuși împrumuturi mai mici de pe piețele externe, prin plasamente private de ordinul a o sută sau, mai rar, a câtorva sute de milioane de euro/dolari, care nu se anunță public și au valori mult sub nivelul miliardelor de euro atrase de obicei prin eurobonduri. Prin astfel de plasamente mici au fost luate peste 800 de milioane de euro în acest an, din care 500 de milioane de euro doar în lunile aprilie, mai și iunie, arăta Nanu.
Cu o rezervă de finanțare construită în această perioadă, chiar dacă la costuri semnificativ mai mari decât în anii trecuți, România ar putea să aștepte "chiar și până în toamnă" cu o nouă vânzare de euroobligațiuni, în condițiile în care Comisia Europeană a acordat Bucureștiului ceva timp înainte de a suspenda fondurile în procedura de deficit excesiv. Are, însă, ocazia să iasă mai devreme, în perioada imediat următoare, dat fiind contextul favorabil al acestui moment.
Sentimentul ceva mai bun al investitorilor și revenirea parțială a încrederii în capacitatea Guvernului de a diminua dezechilibrele bugetare se vede deja în împrumuturile luate pe piața internă. Randamentul la titlurile pe 10 ani a scăzut vineri și luni, la al doilea cel mai redus nivel din 2025, pe fondul adoptării de către guvern a măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Trezoreria a luat un nou împrumut din piața internă, iar dobânzile din piața secundară pentru obligațiunile la 10 ani au scăzut la 7,23% luni, de la 7,3% joi și 7,4% miercuri. Un nivel mai redus nu a mai fost anul acesta din 7 aprilie, la 7,22%. Față de perioada de maximă tensiune dintre cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, randamentele la 10 ani au scăzut cu 1,2 puncte procentuale.
„Pe piața obligațiunilor am observat o scădere a randamentelor săptămâna trecută, în special în România și Polonia. În ambele țări, evoluțiile locale susțin un nivel mai scăzut al randamentelor pe 10 ani. În România, guvernul a anunțat un pachet substanțial de consolidare fiscală, arată o notă de analiză a Erste.
Finanțele au luat 561 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune scadentă în aprilie 2029. Băncile au subscris 836 de milioane de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei. Randamentul mediu de adjudecare a fost de 7,34% pe an, egal cu cel plătit săptămâna trecută pentru un împrumut scadent în iulie 2034. La titlurile pe 12 luni, randamentul de 6,92% este cu circa 1,4 puncte procentuale sub maximele de la mijlocul lunii mai.
Guvernul a decis să facă reducerea deficitului bugetar, care anul trecut a atins 9,3% din PIB mai ales pe seama creșterii taxării în acest an – TVA, accize, impozit pe bănci și pe dividende. Măsuri pentru creșterea veniturilor reprezintă 0,5% din PIB în acest an și 1,71% din PIB în 2026. Reducerea cheltuielilor bugetare este de doar 0,06% în acest an, dar ar urma să ajungă la 2,82% din PIB în 2026.
România a accesat public ultima dată piețele internaționale în martie și a atras peste 8 miliarde de euro (9,1 miliarde de dolari) în datorii în valută de până acum în acest an. Autoritățile române s-au aflat într-un "dialog permanent" cu agențiile de rating și investitorii, care așteaptă planurile bugetare ale noului guvern și evaluarea acestuia de către UE.
Strategia de împrumut se bazează, deocamdată, în continuare pe obiectivul de reducere a deficitului la 7%, iar trezoreria a acoperit deja mai mult de jumătate din nevoile brute de finanțare pentru acest an.
