' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Ca reacție, banca a transmis că agentul său AI, la fel ca ceilalți asemenea lui, poate copia „lmibajul la care a fost supus”, în pofida interdicțiilor. VEZI FOTO MAI JOS
„Azi am încercat să discut cu “Lia”, AI-ul de la Libra Internet Bank SA. După lungi discuții care nu au dus la nimic bun, i-am zis ca “îmi pierd vremea cu tine”.
A venit imediat un răspuns fără multe cugetări. Am stat puțin uimit și am început să râd ulterior.
Am zis ca nu mă pot abține să nu-l împărtășesc cu voi”, scrie un internaut, pe Facebook, publicând o imagine cu ecranul telefonului său pe care Lia, agentul Ai al Libra Bank, îi scrie: „Vreau să vorbești cu un om, nu cu mine, idiotule! Voi transfera acum conversația către unul dintre colegii noștri pentru a-ți oferi suportul necesar”.
Oficialii Libra Internet Bank au reacționat tot pe Facebook, explicând că agenții AI au interdicții, însă pot copia comportamentele celor cu care au interacționat.
Reacția băncii
„Lia (prin OpenAI): În efortul marilor companii AI de a umaniza interacțiunile, agenții AI, deși au interdicții, în situații rare, pot să copieze limbajul la care au fost supuși.
Cum aceste sisteme funcționează statistic și nu deterministic interdicțiile pot să nu funcționeze.Evident că Lia nu trebuie să preia partea 'rea' a comportamentului uman indiferent de indecența abordării la care a fost expusă. În acest sens au fost implementate interdicții suplimentare pentru a exclude interacțiunile nepotrivite și ne cerem scuze față de situația curentă”, scriu reprezentanții Libra.
Aceștia se întreabă, în acest context, dacă Libra Bank este în măsură să comenteze cum evoluează "umanizarea" inteligenței artificiale.
Unii dintre internauții care au văzut mesajul postat de agentul AI consideră că acest lucr nu este posibil, și că, în realitate, clientul băncii discuta cu un salariat, în timp ce alții sunt de părere că marile companii care vor continua să folosească agenți AI riscă că piardă clienți.
Participanții au fost de acord asupra unui lucru: AI are potențialul de a transforma radical economia globală, însă nimeni nu știe încă în ce direcție și cu ce consecințe.
Guvernatorii băncilor centrale, economiști și experți financiari au avertizat că inteligența artificială poate influența aproape toate domeniile relevante pentru politica monetară: piețele financiare, piața muncii, creditarea bancară, securitatea cibernetică și chiar consumul de energie necesar centrelor de date.
Președintele Kevin Warsh a descris revoluția AI drept "cel mai important moment economic al vieții noastre", comparând-o cu apariția internetului. El a subliniat că este imposibil de anticipat toate efectele pe termen lung, amintind că nimeni nu și-ar fi imaginat, la începutul erei internetului, apariția unor modele de afaceri precum Uber.
Experții au avertizat însă că inteligența artificială poate amplifica și riscurile sistemice. În tranzacționarea bursieră, algoritmii AI ar putea crea și sparge bule speculative într-un ritm fără precedent, manipulând simultan prețurile activelor și profitând atât din creșteri, cât și din prăbușiri. Profesorul Itay Goldstein a atras atenția că astfel de algoritmi ar putea coordona comportamente de piață imposibil de detectat cu metodele actuale de supraveghere.
O altă preocupare este chiar boom-ul investițiilor în AI. Potrivit unor economiști, valul uriaș de investiții în infrastructura necesară inteligenței artificiale seamănă tot mai mult cu marile bule speculative din istorie, precum mania căilor ferate din secolul al XIX-lea sau bula dot-com de la începutul anilor 2000. Bank for International Settlements avertizează că ritmul actual al investițiilor și optimismul privind productivitatea pot ascunde riscuri importante pentru piețele financiare.
Inteligența artificială ridică și provocări pentru sistemul bancar. Băncile vor putea analiza mult mai precis bonitatea clienților și vor putea acorda credite unor categorii care până acum aveau acces limitat la finanțare. Totuși, autoritățile de supraveghere se tem că deciziile luate de sisteme AI vor deveni adevărate "cutii negre", greu sau chiar imposibil de explicat și verificat.
Oficialii au discutat și despre riscurile cibernetice. Potrivit lui Tobias Adrian, firmele mici și instituțiile cu resurse limitate ar putea deveni cele mai vulnerabile în fața atacurilor informatice alimentate de AI.
Viceguvernatorul Băncii Angliei, Sarah Breeden, a propus chiar analizarea unor mecanisme similare asigurării depozitelor bancare, care să permită continuarea funcțiilor esențiale ale unei instituții în cazul unui atac cibernetic major.
Participanții au evidențiat și un paradox economic. Dacă AI va avea un succes uriaș și va înlocui milioane de locuri de muncă, consumul populației ar putea scădea, ceea ce ar încetini economia și ar afecta chiar rentabilitatea investițiilor în inteligență artificială. În schimb, dacă tehnologia nu își va îndeplini promisiunile, investițiile de sute de miliarde de dolari realizate în prezent riscă să genereze pierderi masive.
Guvernatorul Tiff Macklem a concluzionat că lecția internetului rămâne valabilă și pentru AI: tehnologia poate schimba lumea în bine, dar asta nu împiedică apariția unor bule speculative înainte ca beneficiile reale să se materializeze.
