Legea privind redresarea și rezoluția bancară, cunoscută mai bine sub numele de legea bail-in, care permite recapitalizarea băncilor falite cu banii deponenților, va duce la o mișcare serioasă a structurii depozitelor în sistemul bancar local, consideră Radu Ghețea, președintele Comitetului Director al CEC Bank.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De la începutul anului, legea bail-in a intrat în vigoare și în România, ca urmare a implementării legislației europene care încearcă să rupă legătura între stat și sistemul bancar atunci când există probleme de solvabilitate. Legea spune că autoritățile pot utiliza banii creditorilor băncii, inclusiv pe cei ai deponenților negarantați, pentru a capitaliza instituțiile de credit cu probleme.
“Cred că se va întâmpla o mișcare serioasă în ceea ce privește structura depozitelor din sistemul bancar”, a declarat Ghețea, la conferința Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro organizată de Profit.ro la Banca Națională a României.
Legea protejează de la confiscare depozitele de sub 100.000 de euro, care sunt garantate. De garanție beneficiază persoanele fizice, dar și companiile, inclusiv cele mari, de la începutul acestui an.
Președintele CEC Bank spune că nu vor fi efecte negative pentru deponenți, care vor avea posibilitatea să împartă sumele de peste 100.000 de euro la băncile din sistem.
CITEȘTE ȘI Olteanu, BNR: Nu văd premisele unei noi crize; Sporiș, Raiffeisen: O nouă criză va veni sigur, nu o vedem acum “Acest lucru se va întâmpla în mod firesc, fără nici un fel de efecte negative. Singurele care trebuie să gestioneze aceste sunt băncile comerciale. Există capacitatea dovedită ca sistemul să se adapteze la tot ce urmează”, spune președintele băncii de stat.
De altfel, spune el, clienții băncilor din România nu au avut de suferit de pe urma dispariției mai multor bănci străine din sistem, care au plecat din România în ultimii ani, după ce au vândut afacerile.
Creditorii băncii, inclusiv acționarii, deținătorii de obligațiuni și cei cu depozite mari devin acționari, în cadrul procesului de rezoluție.
“În bănci există și depozite foarte mari. Când spun depozite foarte mari, mă gândesc la câteva milioane de euro la unele persoane, din păcate puține. Nu putem să spunem ce țară bogată suntem”, a adăugat Ghețea.
În momentul de față perspectiva ca legea bail-in să se aplice în România este îndepărtată, spune șeful a doua celei mai mari bănci cu capital românesc.
“Această dezbatere cu posibilitatea aplicării unor recomandări de genul bail-in, clientul să aibă perspectiva, nu opțiunea, ca din deponent să devină acționar, este departe, cum spunea și domnul guvernator”, a mai spus Ghețea.
Depozitele rezidenților în sistemul bancar, inclusiv conturi curente, erau de aproape 333 de miliarde de lei în ianuarie, în scădere cu 1,2% față de decembrie, dar cu 8,8% peste nivelul din ianuarie 2014, potrivit datelor BNR. Din acest total, partea populației rezidente este de circa 148 de miliarde de lei.
