Guvern: Introducerea răspunderii penale pentru conducerea BNR, în ce privește supravegherea prudențială, are nevoie chiar de avizul Băncii

Guvern: Introducerea răspunderii penale pentru conducerea BNR, în ce privește supravegherea prudențială, are nevoie chiar de avizul Băncii

Actualul guvernator BNR, Mugur Isărescu

scris 5 aug 2018

Senatorul Daniel Zamfir, autorul Legii privind darea în plată, a revenit în ultima sesiune legislativă cu un proiect care elimină regula că membrii Consiliului de Administratie al băncii centrale nu răspund civil sau penal dacă instanțele constată omisiunea îndeplinirii oricărui act legat de exercitarea atribuțiilor de supraveghere prudențială. Guvernul a transmis însă Parlamentului că o astfel de prevedere are nevoie chiar de acordul BNR, în virtutea deciziei Curții Constituționale privind colaborarea loială între instituții, dar și în virtutea regulamentelor UE în domeniu.

Daniel Zamfir a depus pentru prima dată proiectul în ultima sesiune legislativă din 2016, pe când era deputat, dar parlamentarii nu au apucat să mai dezbată proiectul până la alegerile din acel an, ințiativa fiind clasată.

Arătând că membrii CA al Băncii Naționale a României (BNR) au un statut privilegiat care îi exonerează de răspundere civilă și penală și pot să nu își asume răspunderea în fața legii pentru decizii de importantă majoră asupra societății și economiei românești, senatorul cere acum, din nou, eliminarea din legislație a articolelor din statutul BNR care asigură acest lucru.

Guvernatorul Isărescu încasează o pensie lunară de 9.300 de lei CITEȘTE ȘI Guvernatorul Isărescu încasează o pensie lunară de 9.300 de lei

Guvernul Dăncilă, pe lângă obiecții ce țin de neclaritatea proiectului, punctează că textele pe care le vrea abrogate senatorul Zamfir  au fost adoptate în scopul asigurării stabilității BNR, iar o astfel de inițiativă ”impune o consultare mai largă în virtutea principiului colaborării loiale între autoritățile/ instituțiile statului”.

Executivul invocă astfel decizia Curții Constituționale 611/ 2017 prin care președinții celor două camere ale Parlamentului reclamau că DNA nu a transmis Legislativului, respectiv unei comisii de ancheta parlamentară, copii ale unor doasare de urmărire penală. Mai precis, Executivul invocă principiul colaboării loiale între instituțiile statului.

Curtea Constituțională a statuat, astfel, că ”o primă componentă a statului de drept o reprezintă punerea în aplicare a prevederilor explicite și formale ale legii și ale Constituției. Cu alte cuvinte, sub aspectul colaborării loiale între instituțiile/ autoritățile statului, o primă semnificație a conceptului o constituie respectarea normelor de drept pozitiv, aflate în vigoare într-o anumită perioadă temporală, care reglementează în mod expres sau implicit competențe, prerogative, atribuții, obligații sau îndatoriri ale instituțiilor/autorităților statului”. 

În acest context, Guvernul arată că legiuitorul are obligația constituțională de a legifera respectând competențele celorlalte autorități. Mai exact, conform prevederilor legale în vigoare, orice proiect de act normativ care privește domeniile în care BNR are atribuții poate fi adoptat abia după ce în prealabil a fost solicitat chiar avizul Băncii. Acest aviz trebuie transmis de BNR în 30 de zile de la solicitarea Parlamentului.

În plus, Guvernul arată că autoritatea BNR în materie de supraveghere prudențială este exercitată conform tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și regulamentelor comunitare în domeniu. Astfel, Executivul semnalează că orice modificare sau completare a Statului BNR ar putea avea nevoie și de avizul Băncii Central Europene.  

EXCLUSIV Guvernul pregătește schimbări la programul de titluri de stat pentru populație - vrea să acorde drept de vânzare înainte de scadență CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Guvernul pregătește schimbări la programul de titluri de stat pentru populație - vrea să acorde drept de vânzare înainte de scadență

Legea privind Statutul Băncii Naționale a României stabilește că BNR are competența exclusivă de autorizare a instituțiilor de credit și răspunde de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit pe care le-a autorizat să opereze în România, fiind împuternicită să emită reglementări, să ia măsuri pentru impunerea respectării acestora și să aplice sancțiunile legale în cazurile de nerespectare, precum și să controleze și verifice, pe baza raportărilor primite și prin inspecții la fața locului, registrele, conturile și orice alte documente ale instituțiilor de credit autorizate, pe care le consideră necesare.

Articolele pe care senatorul le vrea eliminate prevăd că membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României și personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea atribuțiilor de supraveghere prudențială.

Totodată, este eliminat articolul care stabilește suportarea cheltuielilor de judecată de BNR în astfel de cazuri, astfel că acestea vor fi plătite de personalul care se face vinovat de neîndeplinirea sarcinilor menționate.

ULTIMA ORĂ Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție, pentru că întârzie Directiva de spălare a banilor. Guvernul abia a decis că firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție, pentru că întârzie Directiva de spălare a banilor. Guvernul abia a decis că firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător

Sunt prevederi care au fost criticate de mai multe ori în opinia publică, dar care au atras atenția parlamentarilor mai cu seamă cu prilejul dezbaterii Legii dării în plată. 

”Se statuează un regim privilegiat pentru acest categorii de personal, un nou tip de imunitate care este de natură să creeze un dezechilibru în ceea ce privește răspunderea tuturor cetățenilor în fața legii în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu imunitate ce excede cadrului constituțional. Practic, prin menținerea acestor prevederi în Legea privind Statutul Băncii Naționale a României putem vorbi despre o lipsă de asumare a responsabilității factorilor decizionali din cadrul BNR în condițiile în care aceștia nu răspund în fața legii pentru decizii de importanță majoră asupra societății și economiei românești”, arată senatorul Zamfir.

Aceste își susține proiectul folosind și obiecția adusă de președintele Klaus Iohannis față de o prevedere similară prinsă în proiectul de lege privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național. 

viewscnt
Afla mai multe despre
zamfir
bnr
isarescu
raspundere
penal
instanta
atributii
supraveghere
proiect
lege
parlament