Ministerul Finanțelor Publice a depășit din nou prospectul de emisiune și a luat din piață mai mult decât intenționa, așa cum s-a întâmplat la aproape fiecare licitație publică din acest an. Guvernul beneficiază de o scădere consistentă a costurilor de împrumut.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Emisiunea de obligațiuni cu scadența în ianuarie 2028 (95 de luni) face parte dintr-o serie nouă, prin care statul intenționa să atragă de la bănci 500 de milioane de lei. Ofertele au fost mult mai mari, la 1,63 miliarde de lei, iar Finanțele s-au oprit la 760 de milioane de lei cu împrumutul, la un randament mediu de 3,79% pe an.
Deși nu avem alte emisiuni pe aceeași scadență, prin comparație cu o emisiune cu maturitatea reziduală în aprilie 2026 (mai mică cu 20 de luni, deci pentru care dobânzile ar trebui să fie mai mici), randamentul este în scădere față de finele lunii ianuarie (4,04%), precum și față de fiecare licitație de după noiembrie 2018 (3,9-4,8% pe an).
În noiembrie 2017, MFP împrumuta 300 de milioane de lei pe 78 de luni la un randament de 3,88%. În toamna anului 2017 aveau să crească și costurile de împrumut din piața internă, pe fondul creșterii accelerate a inflației.
MFP se bucură de o scădere a randamentelor, cu precădere de la începutul acestui an, astfel că a extins sumele maxime alocate la aproape toate licitațiile.
Și situația din piața monetară pare favorabilă titlurilor de stat, cu o creștere consistentă a excesului de lichiditate.
Banca Națională a României a atras aproape 4,4 miliarde de lei de la bănci la licitația săptămânală de drenare a lichidității, față de doar 120 de milioane de lei, respectiv 70 de milioane de lei în săptămânile anterioare.
Guvernul a împrumutat în ianuarie peste plan din piața internă (6 miliarde de lei), dar și jumătate din prospectul din acest an pentru piața externă, unde a ieșit cu un împrumut de 3 miliarde de euro.
Ministrul interimar al Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat la audierea din Parlament că bufferul în valută a crescut cu 3 miliarde de euro față de momentul la care PNL a ajuns la guvernare, deși statul a mâncat în noiembrie și decembrie din rezerva de valută, ca urmare a deficitului în creștere la 4,6% din PIB, ce a adus România în procedura de deficit excesiv.
Guvernul are nevoie de împrumuturi de 86,9 miliarde lei în acest an, pentru a acoperi deficitului bugetar, stabilit la 3,6% din PIB (circa 40,6 miliarde lei), și datoria ajunsă la scadentă (46,3 miliarde lei).
Comisia Europeană estimează că din cauza creșterii pensiilor deficitul ar putea ajunge la 4,9% din PIB în acest și 6,9% în 2020 fără măsuri de corecție.
