″Se pregătește finanțarea pentru Unitățile 3 și 4 (de la centrala nucleară Cernavodă – n.r.) și pentru SMR Doicești″, scrie în documentul citat, la capitolul despre energie, subcapitolul ″Măsuri pe termen scurt (orizont 12-18 luni)″, rubrica ″Creșterea capacității de producție și stocare a energiei pentru asigurarea securității energetice″.
Un alt proiect de interes pentru SUA menționat de Tomac este ″Coridorul Vertical și rolul de hub regional al României″, în dreptul căruia este menționat că ″Se realizează partea națională de infrastructură (conducte, stații de comprimare, modernizare măsurare la granițe), se încheie parteneriate strategice cu operatorii regionali, se stabilesc tarife de tranzit predictibile și se atrage cofinanțare europeană″, beneficiile așteptate fiind ″veniturile din tranzit, parteneriatele strategice, influența geopolitică și diversificarea consumului intern″.
Premierul demis și interimar Ilie Bolojan a spus în mai multe rânduri că sunt mari probleme de fezabilitate cu proiectul SMR Doicești, analiza din studiul de profil arătând că prețul de vânzare al energiei care ar urma să fie produsă acolo este mai mare decât cel de piață.
Deocamdată, Ilie Bolojan este și ministru interimar al Energiei. Ministerul controlează Nuclearelectrica (cu peste 82% din capital), astfel că poate bloca în AGA orice decizie favorabilă continuării proiectului SMR de la Doicești.
Profit.ro a scris în exclusivitate în aprilie că două instituții de stat din SUA ar putea acorda finanțări în valoare totală de până la circa 7,6 miliarde dolari pentru implementarea proiectului centralei nucleare de 462 MW de la Doicești, județul Dâmbovița, la care ar urma să fie utilizată tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR) brevetată de compania americană NuScale.
″Dacă este vorba de aceste reactoare, din nou trebuie să spunem lucrurile în mod corect. În anii trecuți s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare prin asocierea cu o companie din Statele Unite. Problema pe care o avem astăzi este că, dintr-o sumă importantă de bani care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție achiziționat cu o valoare destul de mare.
Avem o companie cu mulți angajați, care au tocat destul de mulți bani, și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție, pe care nu-i avem, iar analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect.
Și gândiți-vă, că degeaba ai o intenție bună, dacă atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situație în care rămâi cu o grămadă de bani consumați și cu niște hârtii și ne întrebăm dacă a meritat.
Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil ca, dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu la Ambasada Statelor Unite: acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul″, a declarat Bolojan, la B1TV.
Întrebat ce a răspuns ambasada, premierul a spus că ″ambasada a luat act de aceste date, sigur, în așa fel încât, verificând și ei datele, să poți să iei o decizie corectă″.
″Un astfel de proiect îl ții pe agenda discuțiilor?! Dacă e fezabil, trebuie ținut și mers mai departe. Așa se respectă partenerii între ei.
Dacă nu este fezabil, e mult mai corect să spui că astea sunt problemele, dar, din nou, este un exemplu al modului în care sume importante de bani, în loc să fie direcționate către lucruri care generează dezvoltare, către proiecte care înseamnă un plus, au fost gestionați într-o manieră în care, v-am spus, rămâi cu un teren, rămâi cu niște documentații, nu rămâi cu drepturi de autor, pentru că ele au fost cedate altora, cu patente și așa mai departe, și în felul acesta riscul să nu recuperezi acești bani este foarte mare, iar șansa de a duce proiectul până la capăt este mică, datorită aspectelor care țin de găsirea unei finanțări și de prețurile la care s-ar putea face o astfel de investiție, cel puțin cu partenerii inițiali cu care am făcut acest lucru.
Deci aici e vorba de responsabilitate, de respect pentru banii țării și respect pentru partenerii cu care vrem să construim o relație de încredere pe termen lung″, a adăugat Ilie Bolojan.
Întrebat cine poartă răspunderea pentru ″gestionarea asta păguboasă″, el a spus că ″din punctul meu de vedere, conducerea Nuclearelectrica, pentru că trebuia să se asigure că tot proiectul și toate sumele care sunt alocate acolo au un rezultat, că acele contracte care au fost făcute și modul în care s-au derulat sunt în bună regulă″.
Bolojan a criticat în mai multe rânduri proiectul.
″Sunt câteva zone ale statului român care, dacă sunt administrate bine asta se vede puternic în viața cetățenilor. Dacă sunt administrate prost, asta înseamnă că nu se văd lucrurile. Una este zona de energie. Când blochezi accesul în rețelele de energie, atunci ești în situația în care practic le permiți unora să speculeze, să facă bani, în loc să reduci prețurile la energie pentru toți cetățenii.
Să vă dau un exemplu. Unul din proiectele care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear″, a spus Bolojan.
Anterior, în februarie, Bolojan s-a arătat doar sceptic față de proiect.
Proiectul cu SMR-uri NuScale de la Doicești este dezvoltat de joint-venture-ul RoPower Nuclear SA (RPN), deținut în proporții egale de compania de stat Nuclearelectrica, operatoarea centralei nucleare de la Cernavodă, și de firma privată Nova Power&Gas (NPG) din grupul E-INFRA al antreprenorilor clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.
RoPower Nuclear SA a anunțat recent în mod oficial sprijinul de principiu a două instituții financiare susținute de guvernul Statelor Unite pentru dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești.
Compania mixtă a confirmat astfel informațiile publicate anterior în exclusivitate de Profit.ro.
″Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM) și-a exprimat sprijinul de principiu pentru acest proiect. Instituția analizează instrumente de finanțare care ar putea totaliza aproximativ 5,6 miliarde USD. De asemenea, DFC a confirmat interesul său printr-o Scrisoare de Intenție pentru o finanțare combinată, de tip împrumut și capital, de până la 2 miliarde USD, dar nu mai mult de 25% din costul total al investiției. În conformitate cu practicile consacrate în finanțarea de proiecte, ambele scrisori sunt indicative și neangajante, fiind condiționate de finalizarea cu succes a unui proces complet de due diligence și de aprobările interne″, a transmis RoPower Nuclear SA.
Compania a mai menționat că proiectul de la Doicești, bazat pe tehnologia NuScale (462 MW), este pe cale să devină primul proiect SMR implementat în Europa, contribuind la tranziția României către energie curată, la securitatea energetică, la consolidarea poziției de lider regional și reprezentând un factor cheie pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale Europei.
″Acest nivel de sprijin din partea unor instituții financiare americane de prim rang reflectă încrederea solidă în proiectul SMR de la Doicești și în rolul strategic al României în promovarea energiei sigure în regiune. Ne angajăm să colaborăm îndeaproape cu partenerii noștri pentru a avansa proiectul″, a declarat Valentin-Ovidiu Nae, CEO RoPower Nuclear.
Potrivit comunicatului, acest semnal de sprijin consolidează importanța strategică a proiectului și întărește încrederea internațională în implementarea sa și în impactul său pe termen lung pentru România și regiune.
Proiectul este dezvoltat de joint-venture-ul RoPower Nuclear SA, deținut în proporții egale de compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, și de firma privată Nova Power&Gas din grupul E-INFRA al antreprenorilor clujeni Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.
Banca americană de stat Exim Bank US, principala agențe de credit de export a Statelor Unite, s-a declarat foarte recent, de principiu, interesată de proiect și ia în considerare acordarea unui credit de până la 5,625 miliarde dolari, pe maxim 22 de ani, pentru finanțarea exporturilor SUA aferente proiectului nuclear SMR de la Doicești.
Exim Bank US nu și-a luat deocamdată niciun angajament în această privință și așteaptă să primească de la dezvoltatorul RoPower Nuclear SA o cerere oficială de creditare pentru achiziții de bunuri și servicii din Statele Unite.
Interesată de principiu, fără angajament ferm, s-a arătat și instituția de stat International Development Finance Corporation (DFC), care se autoprezintă drept ″brațul investițional internațional al Guvernului SUA″.
În cazul DFC ar fi vorba de o finanțare-hibrid, de până la 2 miliarde de dolari, care ar include și un împrumut, și preluarea unei participații de capital la dezvoltatorul RoPower Nuclear SA. Și DFC așteaptă o solicitare oficială de finanțare, aceasta neputând depăși 25% din totalul costurilor proiectului de la Doicești, potrivit reglementărilor agenției americane.
Atât în cazul Exim Bank US, cât și în cel al DFC, este vorba de reafirmarea recentă a interesului pentru centrala nucleară SMR de la Doicești. Ele s-au exprimat inițial în acest sens în urmă cu 3 ani.
Ambele structuri au ca misiune, printre altele, contracararea influenței globale a Chinei în sectoare economice strategice.
Premierul Ilie Bolojan s-a declarat, în februarie, mai degrabă sceptic față de proiect.
Adunarea generală a acționarilor companiei de stat Nuclearelectrica (SNN) aprobase cu o zi înainte, cu votul decisiv al Ministerului Energiei, decizia finală de investiție în proiect.
″Ieri, practic, conducerea Nuclearelectrica și cea a ministerului au constatat că s-a terminat o fază. A doua, s-a terminat un studiu de fezabilitate care arată că ar putea exista condiții în viitor pentru a se realiza această investiție. Asta ar însemna că, în perioada următoare, vor trebui identificate, dacă se vor identifica, surse financiare pentru a se realiza această investiție.
Din câte rețin, este o sumă destul de mare, care înseamnă 6-7 miliarde de dolari și, de asemenea, în planul de afaceri va trebui calculată formula prin care această energie, care s-ar produce, intră într-o zonă de consum. Ceea ce înseamnă că s-a anunțat, în fapt, închiderea acestei etape.
Etapa de investiții viitoare va trebui definitivată după ce se va găsi formula de finanțare. Având în vedere suma foarte mare de bani care trebuie acoperită, având în vedere complexitatea unor astfel de proiecte și faptul că sunt la început, estimarea mea este că n-o să vedem o investiție imediată. Astfel de investiții durează 5-6 ani de zile″, a declarat Bolojan, la Europa FM, răspunzând unei întrebări din partea unui ascultător.
Acesta întrebase dacă statul român va garanta un preț minim de vânzare a energiei ce va fi produsă eventual la Doicești, prin mecanismul contractelor pentru diferență (CfD), ″adică dacă prețul energiei scade, noi toți consumatorii vom suporta diferența aceasta, pentru a se asigura acest cost inițial estimat sau marje de profit″.
Ilie Bolojan a adăugat că România ar trebui să se concentreze pe proiectele de investiții de la centrala nucleară Cernavodă, de retehnologizare a unității 1, estimată la peste 3,5 miliarde euro, și de construire a unităților 3 și 4, de circa 7 miliarde euro.
″Din punctul meu de vedere, având experiența anilor trecuți, investiția pe care o avem în curs, de modernizare a reactorului 1 de la Cernavodă și de extindere cu două noi reactoare, este o investiție care se bazează pe o tehnologie pe care am operat-o ani de zile, care este în piață și unde există astăzi surse de finanțare, care ne fac să credem că acest proiect pe nuclear, care e o sursă bună de energie pentru România în anii următori, e mai fezabil decât această investiție de tip nou″, a conchis premierul.
România va plăti un singur mini-reactor (Small Modular Reactor – SMR), de 77 MW, dintre cele 6 preconizate a fi instalate la Doicești în cadrul proiectului construirii acolo a unei centrale nucleare de 462 MW, cu tehnologia SMR a companiei americane NuScale, iar restul de 5 - doar după ce se va dovedi că primul funcționează corespunzător.
Aceasta a fost condiția-cheie de luare a deciziei finale de investiție în proiect, anunțată în avans, încă din ianuarie, de ministrul Energiei, Bogdan Ivan. Asta a atras nume mari de pe Wall Street în acționariatul NuScale.
Anunțul fusese făcut de ministru în ianuarie, după ce a participat Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a avut convorbiri cu mai mulți oficiali ai Administrației Federale Trump de la Washington, inclusiv cu secretarul pentru Energie al SUA, Chris Wright. Statul american a subvenționat cu sute de milioane de dolari dezvoltarea tehnologiei SMR a NuScale.
″La nivelul RPN, în cadrul studiului de fezabilitate au fost analizate 4 scenarii, dintre acestea, scenariul recomandat de RPN este scenariul A1.3, scenariu care permite o repartizare mai echilibrată a riscurilor în cadrul proiectului. Inițial, vor fi disponibili doar 77 MWe (brut), până cand primul NPM (Nuclear Power Module – n.r.) demonstrează că funcționează conform design-ului, iar restul modulelor vor fi achiziționate și puse în funcțiune.
Astfel, scenariul A1.3 prevede oricare dintre cele două variante: (i) numai primul modul tip NPM va fi achiziționat de RoPower, iar restul de 5 vor fi în responsabilitatea NuScale și vor fi plătite de RoPower numai după ce primul NPM va fi pe deplin operațional, sau (ii) RoPower va achiziționa toate cele 6 module, dar cu obligația ca NuScale să ramburseze integral costurile celor 5 module, dacă primul NPM nu va funcționa conform proiectului. (...)
RoPower recomandă adoptarea unei decizii de investiție condiționată, în linie cu lista de condiții (...), dintre care cea mai importantă fiind angajamentul NuScale pentru una dintre cele două opțiuni (i) sau (ii) de mai sus privind modulele 2-6″, se arăta într-un document oficial analizat de Profit.ro.
Potrivit sursei citate, data de începere a operării comerciale pentru primul modul tip NPM ar urma să fie iulie 2033, iar pentru întreaga centrală de 462 MW - decembrie 2034, depinzând de acordurile comerciale pentru achiziția celorlalte 5 module NPM.
″În anticiparea unei decizii favorabile de investiție și până la finalizarea contractelor, determinării bugetului/calendarului aferente etapei pre-EPC (etapa 3), la nivelul RPN a fost identificată o listă de activități necesare, care urmează a fi desfășurate în următoarea perioadă (estimativ, până în luna mai 2026).
Menționăm că, dintre aceste activități, unele vin în sprijinul îndeplinirii condițiilor aprobate la nivelul RPN, inclusiv unele măsuri de prevenire, monitorizare și mitigare a riscurilor potențial derivate din situația existentă privind emanarea gazelor naturale identificate în zonă (pe amplasamentul adiacent - Soceram), în conformitate cu cerințele autorităților competente și cu bunele practici aplicabile proiectelor nucleare.
Misiunea AIEA din luna mai 2025 a confirmat că metodologia utilizată în derularea studiilor de proiect este în acord cu standardele internaționale și că, în continuare, nu se aplică criterii de excludere, inclusiv pentru hazardul legat de prezența gazelor naturale, condiționat de implementarea rezultatelor studiilor″, scria în document.
Presa a mai relatat despre situație.
Bugetul aferent acestor activități este estimat la 6 milioane dolari și se propune finanțarea acestuia din soldul neutilizat al împrumutului acordat de SNN către RPN, în valoare de circa 14 milioane dolari la 31.12.2025, urmând ca diferența să fie folosită pentru acoperirea cheltuielilor operaționale și diminuarea deficitului înregistrat la nivelul companiei.
″RPN va continua în paralel demersurile privind accesarea de noi surse de finanțare/atragerea de noi investitori″, după ce Ministerul Energiei a respins a doua oară la rând intrarea ca acționar a fondului de investiții DSPE Beta Private Equity Fund, controlat de DS Private Equity Co. Ltd (DSPE) din Coreea de Sud, în RoPower Nuclear SA
Acolo se mai arată că, în baza deciziei de investiție și a activităților/livrabilelor ce vor rezulta din etapa premergătoare pre-EPC (etapa 3), se va determina bugetul, lista contractorilor, arhitectura contractuală, detaliile de finanțare, precum și graficul detaliat al etapei urmatoare, prin raportare la evoluția tehnologică a reactoarelor modulare mici (SMR).
″Astfel, în perioada ce urmează (estimativ mai 2026), vom supune aprobării Adunării Generale a Acționarilor propuneri cu privire la inițierea efectivă a fazei pre-EPC (etapa 3) și implicit a aprobării bugetului, strategiei de finanțare, încheierii contractelor și alte activități specifice acestei etape, pentru care estimăm la acest moment o durată de aprovimativ 15 luni, iar bugetul prevăzut este de aproximativ 600 milioane dolari″, se mai afirma în document.
Principalele contracte care ar trebui încheiate in faza pre-EPC (etapa 3) sunt:
- Contractul pre-EPC, pentru a asigura continuitatea dezvoltării Proiectului existent și pentru a minimiza riscurile tehnice și de interfață;
- Prelungirea Acordului de Licență Tehnologică („TLA”) cu NuScale, pentru a asigura accesul neîntrerupt la tehnologia licențiată, asistență tehnică și informațiile de proiectare proprietare;
- Contracte de evaluare a impactului asupra mediului („EIA”): activitățile EIA vor contnua valorificând experiența și cunoștințele acumulate cu privire la proiect și cadrul de reglementare local;
- Continuarea contractului de servicii de autorizare va asigura continuitatea angajamentului de reglementare și a strategiei de autorizare;
- Contractul de lucrări geotehnice, în sprijinul caracterizării în detaliu a amplasamentului;
- Contract de evaluare a riscurilor: pentru a asigura coerența cu evaluările tehnice și ipotezele anterioare.
Documentul nu includea o estimare a costurilor totale ale proiectului. Asta deși finalizarea studiului de fezabilitate a avut drept rezultat o astfel de estimare, de tipul AACE Clasa 3, care își asumă, ca acuratețe, o marjă de subestimare a costului real final de 20% și una de supraestimare de 30%.
Una mai veche a Ministerul Energiei de la București prevedea că investiția ar avea nevoie de un buget de 4,9 miliarde de euro.
Nu este limpede deocamdată dacă energia produsă de centrala nucleară de la Doicești, dacă va fi construită, va fi injectată în sistemul energetic național sau va fi livrată direct pentru consumul unuia sau mai multor clienți industriali, în modul Behind-the-Meter. Aceștia ar putea fi din industria siderurgică și/sau din cea a centrelor de date pentru AI.
