Banca Națională a Românei crede că Parlamentul are două variante de aplicare a legii dării în plată la stocul curent de credite: fie aplicarea să fie voluntară, fie să existe o delimitare socială clară a celor care pot beneficia de lege, a declarat, în Senat, vicepreședintele Bogdan Olteanu.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Bancherii au revenit în Parlament cu mai multe propuneri prin care încearcă să schimbe forma inițială a legii dării în plată, încurajați de criticile aduse proiectului de președintele Klaus Iohannis în cererea de reexaminare.
“Propunerile noastre vin de la cererea de reexaminare. Cea mai importantă se referă la viitor, la menținerea programului Prima Casă”, și-a deschis cuvântarea Olteanu, în fața senatorilor din Comisia de buget, finanțe și bănci, într-o sală mică și încinsă, înțesată de bancheri, clienți ai băncilor și jurnaliști.
CITEȘTE ȘI Darea în plată: Comisia de buget de la Senat a respins aplicarea limitată după gradul de îndatorare Olteanu, fost președinte al Camerei Deputaților din partea PNL, consideră că Prima Casă mai poate rămâne în vigoare doar daă garanția statului e irevocabilă. Astfel, fie Parlamentul îl exclude din legea dării în plată – măsură considerată drastică chiar de către oficialul BNR – fie introduce o prevedere prin care garanția să opereze și în cazul în care creditul e dat în plată.
Parlamenterii, deși au achiesat la propunere, au lăsat decizia pe seama senatorilor juriști, care vor întocmi raportul. Prima Casă a păstrat pe creștere soldul creditelor imobiliare și a ajuns, din 2009, să reprezinte jumătate din stocul de credite pentru locuințe. Românii cu venituri mici au fost atrași de avansul mic, de doar 5%, și de niște dobânzi mai reduse decât cele standard. Băncile au beneficiat, în schimb, de o garanție de 50% în caz de default, plătită cash de Ministerul de Finanțe.
În privința trecutului, spune Olteanu, BNR nu vede decât trei opțiuni: fie legea nu se aplică stocului curent de credite, fie, dacă se aplică, atunci băncile o fac printr-un mecanism voluntar, ori dacă o fac obligatoriu, atunci doar pentru cei care au luat credite pentru locuințe și sunt foarte îndatorați.
Aici BNR vrea niște criterii sociale.
“Am pornit de la expunerea de motive”, explică Olteanu, cu trimitere la argumentele inițiale ale inițiatorului Daniel Zamfir, deputat PNL, privind necesitatea socială a legii.
De atunci, Zamfir și-a schimbat poziția și spune că legea nu este una socială, ci o lege de piață, de echitate economică și de restabilire a raporturilor de forțe între debitori și bănci, lucru repetat și în ședința de azi.
BNR a propus să poată da în plată doar cei care au un grad de îndatorare mai mare de 65%, adică rata să reprezinte două-treimi din venituri. Banca centrală a ajuns la acest procent, a explicat Liviu Voinea, viceguvernator al BNR la propunerea PSD, printr-un calcul statistic: o treime din veniturile românilor se duc pe cheltuielile de bază. Or, dacă rata acoperă restul veniturilor, atunci e clar că acei debitori au o nevoie socială.
Alt lucru solicitat de BNR este ca Parlamentul să introducă un plafon de 150.000 de euro. Acest plafon, spune Voinea, ar acoperi majoritatea debitorilor și i-ar exclude pe cei care au luat proprietăți de milioane. Față de forma actuală a legii trimisă spre reexaminare, care acoperă toate tipurile de proprietăți imobiliare, fie că vorbim de terenuri, clădiri rezidențiale sau comerciale, BNR vrea ca aceasta să se aplice doar celor cu credite pentru locuință.
La menționarea unui plafon, discuțiile între oficialii BNR și inițiatorul Zamfir s-au încins.
Deputatul liberal a acuzat BNR că n-a supravegheat bine băncile și acestea au supraîndatorat clienții, iar un plafon înseamnă o “mega-discriminare”
“Simțiți nevoia să-l apărați pe cei cu credite de un milion de euro?”, a atacat Olteanu.
“De ce i-ați dat credit lui Udrea de 3 milioane de euro?”, a replicat Zamfir, cu referire la împrumutul Elenei Udrea de la BRD pentru construcția unui ansamblu imobiliar.
“Dumneavoastră erați în partid cu Udrea pe vremea aia!”, a răspuns Olteanu, și l-a avertizat pe Zamfir să-și măsoare cuvintele.
Zamfir spune că n-a fost niciodată coleg de partid cu Udrea. În CV precizează că a fost membru al Partidului Democrat până în 2001, iar din 2008 e membru PNL. Udrea a intrat în PD în februarie 2006 și a luat creditul de la BRD în 2007.
Voinea a spus că-l înțelege pe Zamfir, pentru că și el, când era ministru delegat pentru buget în Cabinetul Ponta, a avut o propunere în sprijinul debitorilor, care n-a fost însă înțeleasă. Voinea vorbea despre faimoasa “electorată”. El a pledat pentru necesitatea ca cei aflați în dificultate financiară să fie ajutați de darea în plată, dar aceștia trebuie identificați.
Potrivit datelor BNR, băncile au vândut silit 316 apartamente începând cu 2008, iar alți 5.230 de debitori cu garanții ipotecare asupra casei se află în executare silită, a explicat Voinea. Acesta n-a precizat dacă cifra include doar executările silite ale băncilor sau și pe cele ale recuperatorilor de creanțe.
Comisia de buget a lăsat discuțiile pe tema plafonului pe seama celor de la Comisia Juridică, care va întocmi și raportul de fond. Propunerea pentru a institui un grad de îndatorare de cel puțin 65% a căzut la vot. A fost admis, însă, amendamentul lui Zamfir, prin care sintagma "persoană fizică" din lege este înlocuită cu cea de "consumator". Bancherii au salutat modificarea, pentru că elimină, cel puțin teoretic, temerea că de lege vor beneficia speculatorii imobiliari. Olteanu consideră modificarea "un pas înainte".
Cererea de reexaminare mai trebuie dezbătută de Comisia juridic și votată de plenul Senatului. Bătălia finală se va da, însă, la Camera Deputaților.
