Reglementarea instituțiilor financiare este necesară, dar nu trebuie să afecteze competitivitatea acestora și nici capacitatea companiilor de a se finanța, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici la Profit Financial Forum. Potrivit acestuia, intervențiile autorităților în ceea ce privește reglementarea trebuie să fie „proporționale și echilibrate”, scopul fiind acela de a elimina riscurile sistemice.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Conferința este transmisă în direct la Profit TV și poate fi văzută și AICI.
„Întotdeauna am considerat că un dialog între instituțiile cu rol de reglementare și piață este un lucru indispensabil pentru dezvoltarea unor politici publice de calitate. Iar un astfel de dialog, sub forma unui Forum, organizat la sediul Băncii Naționale, este nu doar util, dar și foarte plăcut”, a declarat Teodorovici.
Ministrul a punctat mai multe elemente importante referitoare la reglementarea instituțiilor financiare
1. Reglementările nu trebuie să afecteze competitivitatea instituțiilor financiare
„Desigur, sunt puține reglementări neutre total pe termen scurt din perspectiva actorilor pe piață, însă este nevoie de identificarea unor mecanisme care să sprijine competitivitatea într-o perspectivă medie. Astfel, trebuie evitate excesele de reglementare în vederea menținerii competitivității instituțiilor financiare europene la nivel internațional.”
2. Reglementările supra-naționale nu trebuie să afecteze capacitatea companiilor autohtone de a se finanța
„În acest sens, orice inițiativă trebuie analizată inclusiv din perspectiva impactului potențial asupra mediului de afaceri. Este adevărat că, de multe ori, nu poate fi evitat un impact negativ pe termen scurt și mediu, însă exact acesta este rolul analizei ex-ante – ne permite să venim din timp cu un pachet de măsuri compensatorii, astfel încât să atenuăm șocurile generate de introducerea unor noi reglementări.”
3. Rolul principal al reglementărilor în sectorul financiar este eliminarea riscurilor sistemice
„Acest aspect întrunește cel mai ușor un consens. Toți sunt de acord că riscurile sistemice trebuie eliminate, însă de multe ori, diferite entități operează cu definiții diferite. Totuși, dat fiind faptul că stabilitatea financiară este incontestabil unul dintre factorii fără de care o economie nu poate crește și nu se poate dezvolta în mod sustenabil, trebuie făcute eforturi, astfel încât cele mai bune resurse umane și cea mai bună expertiză să fie alocate exact acestei zone.”
4. Nu există laude și premii pentru atenuarea unor riscuri ascunse
„Decidenții politici și instituțiile de supraveghere și reglementare sunt întotdeauna confruntați cu această dilemă aproape filosofică: când și cum să intervii proporțional în piață, în vederea eliminării unor riscuri a căror consecințe pot fi observate și evaluate de societate doar după ce acestea se materializează.”
5. Intervențiile în zona reglementărilor trebuie să fie proporționale și echilibrate
„Acest din urmă punct este cel mai greu de realizat în practică. Însă, ca în multe alte situații din viață, intențiile contează enorm. Altfel spus, știm că nu vom atinge un echilibru perfect, dar printr-un efort sincer în această direcție vor reuși să evoluăm asimptotic către acest obiectiv.”
Dezbatere la nivel european în ce privește instituțiile financiare
Perioada post-criză a generat o dezbatere intensă la nivel european privind necesitatea și modalitățile reformării sistemului financiar-bancar. În prezent, sunt în stadiul de negociere proiecte majore, precum Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital, a spus ministrul.
Multe dintre dosarele relevante pentru sectorul financiar-bancar aflate acum pe agenda europeană vor intra și în atenția autorităților române în contextul preluării, de la 1 ianuarie, a președinției Consiliului UE de către România.
Printre acestea se află
- Pachetul privind reducerea riscurilor, care vizează cerințele de capital, cerințele minime de fonduri proprii și pasive eligibile (MREL), efectul de levier, indicatorii de lichiditate (indicatorul de finanțare stabilă netă (NSFR)) ș.a.m.d.
- Pachetul privind creditele neperformante (NPL), care intenționează să introducă niveluri minime comune de acoperire pentru împrumuturile nou-acordate care devin neperformante.
- Pachetul privind emiterea de obligațiuni garantate, care vizează cerințele minime de armonizare.
„De asemenea, în contextul definitivării proiectului privind Uniunea Piețelor de Capital (CMU) vor fi depuse eforturi în vederea avansării dosarelor relevante aflate în dezbatere, pentru a asigura lichiditate pe piețele financiare și în vederea diversificării surselor de finanțare pentru întreprinderile europene, inclusiv pentru companiile mici.
În acest sens, au fost avansate o serie de elemente:
- Finanțarea IMM-urilor, care reprezintă un factor-cheie al investițiilor și al creării locurilor de muncă;
- Finanțarea sustenabilă, care se referă în general la integrarea considerentelor de mediu, sociale și de guvernare (ESG) în procesul de luare a deciziilor privind investițiile, fapt care ar duce la creșterea investițiilor în activități pe termen lung și durabile;
- Platformele de finanțare participativă (crowdfunding), care reprezintă o sursă complementară sau alternativă de finanțare pentru întreprinderile inovatoare, întreprinderilor nou-înființate și altor societăți necotate la bursă
Acestea, dar și alte teme se vor afla printre dosarele gestionate de România în cadrul Președinției Consiliului Uniunii Europene.
"În exercitarea acesteia, România va acționa cu bună credință, echilibru și va fi un „broker onest” (honest broker), atât în ceea ce privește harta intereselor statelor membre, cât mai ales în ceea ce înseamnă dialogul cu mediul de afaceri și societatea civilă. În definitiv, noi nu ne putem permite ca politicile europene să fie elaborate într-un mediu rupt de realitate. O viziune privind viitorul sectorului financiar-bancar nu se poate naște stând într-un birou și enumerând modalitățile „teoretic posibile” în care pot fi înăsprite reglementările sectorului respectiv", a spus Teodorovici.
Inițiative interne ale Ministerului Finanțelor
„În plan intern, avem o serie de inițiative care interacționează cu zona financiar-bancară și care, în ansamblu, se constituie într-un pilon de stabilitate pe termen mediu și lung”, a adăugat ministrul.
Inițiative ale Finanțelor
- Piața titlurilor de stat
"Ministerul Finanțelor a venit cu noi instrumentele de datorie publica (titlurile de stat dedicate populației), cat și prin acțiuni menite ca conducă la construirea curbei de randament lichide și stabile a titlurilor de stat ca referință în stabilirea prețurilor celorlalte tipuri de active.
De asemenea, am vizat creșterea lichidității acestor instrumente și extinderea curbei de randamente, sporind astfel gradul de relevanță a informațiilor oferite de piața titlurilor de stat.
În același timp, Ministerul Finanțelor Publice lucrează în prezent la elaborarea cadrului legal, procedural și operațional pentru utilizarea instrumentelor financiare de piață secundară (de răscumpărare anticipată și de preschimbare a titlurilor de stat) și a instrumentelor financiare derivate (swap valutar și de rată de dobândă), care va permite statului să administreze mai eficient riscul de refinanțare și respectiv riscul valutar și de rată a dobânzii asociate portofoliului de datorie publică", potrivit ministrului.
- Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții
"Prin înființarea acestui fond se are în vedere crearea unui vehicul de investiții în proiecte profitabile, segment neacoperit în prezent pe piața financiară din Romania. Acesta va avea, pe de o parte, un rol multiplicator în economie și, pe de altă parte, va mobiliza resurse financiare disponibile către economie și proiecte rentabile.
Printre beneficiile înființării FSDI se numără și susținerea eforturilor României de a obține statutul de piață emergentă pentru piața de capital autohtonă prin creșterea lichidității, ca urmare a listării la Bursa de Valori București și AERO a companiilor din portofoliul FSDI", a explicat Teodorovici.
- Banca Națională de Dezvoltare a României
"Prin crearea Băncii Naționale de Dezvoltare a României se urmărește adresarea directă a ineficiențelor pieței financiare prin proiecte ale beneficiarilor eligibili care prezintă un profil de risc mai ridicat, dar cu potențial mare de a crea valoare adăugată și locuri de muncă, și față de care sectorul privat manifestă un apetit redus de asigurare a finanțării.
Prin produsele financiare oferite, Banca Națională de Dezvoltare a României va avea un rol complementar băncilor comerciale la finanțarea proiectelor viabile ce pot contribui la realizarea unei dezvoltări economice sustenabile", a spus acesta.
„Doresc să repet un lucru esențial, rolul nostru ca decidenți, la nivel național și european, este de a crea un cadru de reglementare proporțional și echilibrat, care să elimine riscurile sistemice, lăsând în același timp loc liber competiției. Pe termen lung, menținerea unui sector financiar-bancar solid, cu bănci europene puternice, reprezintă un element strategic în perspectiva viitoarelor provocări cu care se va confrunta economia globală. În acest sens, vreau să-i asigur pe toți cei prezenți la forum, precum și pe partenerii lor de afaceri, că vocea lor va fi auzită și în cursul Președinției României a Consiliului UE, cu puțin efort și dedicare, vom reuși să facem câțiva pași importanți în direcția corectă”, a conchis Teodorovici.
