Banca Centrală Europeană a raportat prima pierdere anuală din 2004 încoace, în urma creșterii ratelor de dobândă.
Banca a raportat pierderi de 1,3 miliarde de euro, care ar fi fost mai mari dacă banca nu ar fi eliberat 6,6 miliarde de euro, adică întregul său provizion pentru riscuri financiare, acumulat de-a lungul mai multor ani.
BCE a precizat că se așteaptă la noi pierderi în următorii câțiva ani, care nu vor afecta "capacitatea sa de a conduce o politică monetară eficientă", înainte de a reveni la profituri susținute.
Banca a adus dobânzile din teritoriul negativ la un nivel record de 4% între iulie 2022 și septembrie 2023, ca răspuns la creșterea inflației în urma pandemiei Covid-19 și la pierderea parțială a accesului la energia din Rusia.
Instituția a suferit o creștere a cheltuielilor cu dobânzile la pasivele cheie, în timp ce veniturile din dobânzi la active nu au ținut pasul, deoarece multe dintre ele sunt la rate fixe sau au scadențe lungi, a precizat instituția.
BCE a înregistrat o pierdere netă din dobânzi de 7,19 miliarde de euro în 2023, după un profit de 900 de milioane de euro în 2022.
Banca centrală a precizat că va reporta pierderea în bilanț pentru a o compensa cu profiturile viitoare. Nu va face distribuiri de profit către băncile centrale naționale din zona euro pentru 2023.
Timp de opt ani, BCE a urmat o politică de stimulare fiscală care i-a susținut bilanțul, dar care a fost considerată controversată de mulți. Banca centrală a început înăsprirea cantitativă în martie 2023.
Ratele de dobândă mai mari au împins mai multe bănci centrale majore spre pierderi, inclusiv Bundesbank din Germania și Banca Națională a Elveției.
Deși pierderile nu afectează capacitatea unei bănci centrale de a pune în aplicare mandatul de menținere a stabilității prețurilor, cifrele anuale sunt urmărite ca o măsură a credibilității și pot avea un impact asupra unor acțiuni mai ample, notează CNBC.
