Banca centrală a Turciei a majorat joi dobânda de referință pentru a șasea lună consecutiv, la 40%, cea mai ridicată rată de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan, potrivit AFP.
Banca Centrală Europeană nu va reduce dobânzile în trimestrul doi din 2024, a declarat Robert Holzmann, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, iar așteptările piețelor pentru o reducere sunt premature, transmite Bloomberg.
Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că menținerea dobânzii de referință (rata la depozite) la 4% ar trebui să fie suficientă pentru a controla inflația, dar oficialii vor lua în considerare posibilitatea de a majora din nou costurile de împrumut dacă va fi nevoie.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că Banca Națională a României a fost precursorul politicii de tip „higher for longer”, de care vorbesc acum marile bănci centrale, și că va rămâne așa în continuare. Mai mult, exclude măcar o discuție despre o scădere a ratei cheie în perioada următoare și spune că România are probleme fiscal-bugetare pe care țările din regiune comparabile nu le au.
BNR a ținut pentru prima oară în ultimul an o operațiune repo, dar în care a oferit o sumă modestă.
Banca Națională a României a menținut la 7% rata de politică monetară, decizie în acord cu consensul larg al analiștilor. BNR se așteaptă ca inflația să fie mai ridicată anul viitor decât anticipa anterior, cu o creștere încă de la începutul anului, ca urmare a modificărilor fiscale. De altfel, politica fiscală și noile măsuri ce ar putea fi luate de Guvern pentru reducerea deficitului sunt menționate în mai multe rânduri de BNR printre riscurile semnificative pentru următoarea perioadă.
Analiștii de așteaptă ca Banca Națională a României să mențină dobânda cheie la 7% și în ședința din 8 noiembrie. Totodată, unii economiști vorbesc deja de o deraiere a traiectoriei dezinflației și unele bănci și-au majorat prognoza de inflație pentru anul viitor, după recentele majorări ale fiscalității.
Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a semnalat că banca centrală a SUA ar putea încheia cel mai agresiv ciclu de înăsprire din ultimele patru decenii, după ce a menținut dobânda cheie pentru a doua ședință de politică monetară consecutivă.
Banca Angliei (BoE) a decis joi să mențină dobânda de politică monetară la 5,25%, la cel mai ridicat nivel începând din 2008, dar a înrăutățit estimările privind evoluția economiei britanice în 2024 și a avertizat că rata inflației ar putea rămâne la un nivel ridicat o perioadă de timp mai îndelungată, transmit Reuters și DPA.
Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut dobânda de referință neschimbată pentru a doua ședință consecutivă miercuri, sugerând, totodată, că recenta creștere a randamentelor titlurilor de trezorerie ar putea să afecteze economia și inflația.
În România, creșterile de impozite și taxe, combinate cu scumpirea țițeiului la nivel internațional ar putea pune presiune suplimentară pe inflație. Ce s-a întâmplat cu dobânzile în septembrie.
Analiștii OTP Bank se așteaptă ca BNR să reducă rata cheie abia din vara anului viitor și să vină cu o tăiere foarte redusă a dobânzilor, pe fondul unei inflații care se va menține la un nivel ridicat, mai ales în contextul măsurilor fiscale și a scumpirii petrolului. Reducerea ratei cheie este semnalul pe care consumatorii îl așteaptă pentru a căuta din nou creditele ipotecare, crede președintele OTP România.
Banca centrală a Turciei a majorat rata cheie a dobânzii de la 30% la 35%, într-o încercare continuă de a controla inflația, transmite CNBC
Românii pot împrumuta statul prin programul Tezaur, în octombrie – noiembrie, la dobânzi de 6,25 – 7,25%/an. Subscrierea începe de marți – 17 octombrie și se încheie pe 10 noiembrie.
Acțiunile europene au scăzut vineri cu circa 1%, pe fondul îngrijorărilor legate de evoluția prețurilor de consum de peste Ocean.
Prețurile de consum din SUA au crescut cu un ritm anual de 3,7% în septembrie, egalând ritmul din august, în condițiile în care costurile pentru locuințe și alte servicii au crescut. Analiștii anticipau o încetinire a inflației.
Deși părea că dobânzile la credite vin pe o pantă descendentă generală, băncile au scumpit consistent creditele ipotecare în august. Pe de altă parte, împrumuturile pentru firme s-au ieftinit, atât în lei, cât și cele în valută. Băncile au continuat să reducă și dobânzile la depozitele în lei, dar le-au majorat pe cele la euro la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu.
Robert Holzmann, Guvernatorul băncii centrale austriece și membru în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene, spune că BCE ar putea decide încă una sau două majorări ale dobânzilor, dacă vor exista "șocuri suplimentare" în economie.
Excedentul de lichiditate al băncilor în raport cu Banca Națională a României a crescut în septembrie și s-a apropiat din nou de pragul de 6 miliarde de euro. Banii mai mulți au pus presiune pe scăderea dobânzilor interbancare, dar acestea sunt susținute de nivelul actual al dobânzilor băncii centrale și nu au loc să vină prea mult în jos. Scăderi mai concludente ale dobânzilor sunt așteptate abia anul viitor, dar acestea ar putea veni cu întârziere, inclusiv ca urmare a creșterii fiscalității.
Banca Națională a României a menținut neschimbată rata cheie la 7% pe an, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală menționează incertitudinile mari care planează asupra inflației de anul viitor, în condițiile modificărilor fiscal-bugetare recent adoptate, care cele mai multe vor intra în vigoare de la 1 ianuarie.
Banca Națională a României va menține rata cheie la 7%, cred analiștii. Deși momentul reducerilor de dobândă se apropie, acesta s-ar putea să nu vină prea repede. Motivul? Creșterile de taxe ar putea menține inflația la un nivel mai ridicat pentru mai multă vreme.
La 30 septembrie 2023, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 59,238 miliarde euro, față de 53,901 miliarde euro la 31 august 2023, arată datele Băncii Naționale a României (BNR).
Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut neschimbată dobânda de referință, conform așteptărilor, însă a indicat că o nouă majorare ar putea avea loc până la finele anului, concomitent cu menținerea unei politici restrictive pe parcursul anului viitor.
Noua reglementare la nivel european îndeamnă statele membre să vină cu măsuri prin care limitează dobânzile excesive la creditele de consum, cum ar fi plafoanele, și le recunoaște dreptul de a limita sau interzice comisioanele. Creditorii vor trebui să fie mai atenți atunci când evaluează situația potențialilor debitori și vor trebui să-i informeze mai temeinic înainte de semnarea contractelor, dar și să-i ademenească cu o publicitate mai cumpătată. Pentru debitori vor fi avertismente că „Atenție! Banii împrumutați costă bani”
Declinul abrupt al monedelor naționale din Europa de Est din ultima săptămână, precipitat de o reducere peste așteptări a dobânzii-cheie în Polonia în pofida inflației ridicate, generează speculații în rândul analiștilor că factorii de decizie din regiune vor trebui să își încetinească planurile de relaxare a politicii monetare.