Banca Națională a României se arată îngrijorată de efectele pe care creșterea salariilor le-ar putea avea asupra inflației și competitivității economiei, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Retorica BNR cu privire la dinamica salariilor, inclusiv în ceea privește majorarea salariului minim precum și creșterea lefurilor la stat, este mai aspră decât în ultima vreme. Analiștii au vorbit recent despre indicii ale unei spirale salarii-prețuri.
Băncile au continuat să reducă dobânzile la depozitele atrase de la clientelă, pe fondul unui excedent ridicat de lichiditate în piața interbancară. Pe de altă parte, unele credite, cum sunt cele în lei adresate firmelor, s-au scumpit în februarie, în timp ce creditele pentru populație au devenit ușor mai accesibile.
Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale.
Sistemul bancar și-a diminuat ușor excedentul de lichiditate în raport cu banca centrală, dar acesta rămâne deosebit de ridicat din perspectivă istorică. Reducerea dobânzilor din piață a încetinit sau chiar a luat o pauză în ceea ce privește tranzacțiile interbancare. Un nou imbold pentru scăderea ratelor este așteptat dinspre BNR.
Vânzările cu amănuntul au crescut mult peste așteptări la începutul acestui an. Analiștii se uită pe de o parte cu o sprânceană ridicată la calitatea datelor, dar pe de altă parte se întreabă dacă nu cumva vom avea o inflație mai mare și dobânzi ridicate în continuare.
Banca Națională a României a păstrată nemodificată dobânda cheie, în linie cu așteptările analiștilor. BNR este îngrijorată de evoluțiile fiscal-bugetare, în condițiile execuției bugetare care arată un deficit record în primele două luni ale anului, precum și de creșterea ridicată a salariilor din economie.
Banca Națională a Poloniei ar urma să mențină nemodificată dobânda de referință la 5,75%, în timp ce Banca Națională a României va amâna momentul la care ar urma să demareze un ciclu de relaxare, păstrând și ea dobânda la 7%, susțin toți economiștii intervievați de Bloomberg.
Banca Națională a României este așteptată se mențină neschimbate dobânzile în ședința din 4 aprilie, prima din această primăvară. Pe de altă parte, din mai ar putea veni prima reducere a ratei cheie din actualul ciclu monetar. Drumul până la scăderi mai consistente de dobânzi este marcat de incertitudini și riscuri, mai ales că inflația, chiar dacă în scădere, este una persistentă și unii economiști vorbesc chiar de o spirală salarii-prețuri. Deficitul bugetar scăpat de sub control complică peisajul.
Parlamentul a adoptat astăzi un proiect de lege care prevede plafonarea dobânzilor la creditele acordate de IFN, urmând ca pentru creditele în derulare aceasta să se aplice la cerere, iar în lipsa unui acord între părți, consumatorul să apeleze la instanță. De asemenea, sunt aduse noi limitări în ce privește recuperarea creanțelor.
Banca Centrală a Rusiei (RCB) a menținut vineri dobânda de politică monetară la 16%, în linie cu estimările analiștilor, și a avertizat că presiunile inflaționiste rămân ridicate, iar înăsprirea politicii monetare va fi menținută o perioadă îndelungată, pentru a încerca readucerea inflației la ținta RCB de 4%, transmite Reuters.
Banca Angliei (BoE) a decis să mențină dobânda de politică monetară la 5,25%, cel mai ridicat nivel începând din 2008, iar guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a declarat că economia britanică "progresează în direcția cea bună" și "există noi semne încurajatoare că inflația scade", dar este nevoie de mai multă certitudine că presiunile asupra prețurilor sunt sub control, transmit Reuters și BBC.
Banca centrală a Turciei a majorat joi rata dobânzii cheie, reluând ciclul de înăsprire a dobânzii în încercarea de a controla creșterea prețurilor de consum, la o lună după ce a menținut ratele constante, scrie AFP.
Acțiunile au crescut puternic pe Wall Street după ce Rezerva Federală a menținut ratele dobânzilor constante. Cei trei indici majori au înregistrat maxime de închidere record.
Rezerva Federală a SUA (Fed) a menținut dobânda de referință la 5,25%-5,5%. Oficialii Fed prevăd trei reduceri de un sfert de punct procentual până la sfârșitul anului 2024, care ar fi primele reduceri de la începutul pandemiei, în martie 2020.
PSD se pregătește pentru noi plafonări în an electoral. După prelungirea plafonării adaosului comercial la unele alimente (măsura ar putea fi extinsă la toate produsele românești), poate fi forțată și o plafonare a dobânzilor la creditele acordate consumatorilor.
Banca Japoniei (BoJ) a majorat marți dobânda sa cheie pentru prima dată în ultimii 17 ani, punând capăt simultan politicii sale de rate negative ale dobânzii și de control al randamentelor obligațiunilor japoneze, două instrumente neconvenționale care au fost în vigoare din 2016, scrie Le Figaro.
Rata inflației s-a menținut la peste 7% pentru a doua lună la rând în februarie, peste așteptările analiștilor, care acum exclud o scădere a dobânzii BNR la ședința din aprilie. Mai mult, inflația persistentă, mai ales în sectorul serviciilor, ar putea ține dobânzile băncii centrale la un nivel mai ridicat în acest an decât era anticipat.
Luna trecută, angajatorii americani au creat 275.000 de locuri de muncă, piața muncii continuând să crească într-un ritm accelerat, în pofida ratelor ridicate ale dobânzilor.
Excedentul de lei din sectorul bancar a scăzut cu peste o cincime în februarie. Vine însă de la un nivel record și băncile se scaldă în continuare în echivalentul a aproape 10 miliarde de euro, bani pe care îi plasează seară de seară la BNR la o dobândă de 6%. În vreme ce ROBOR a continuat să scadă, dobânzile la tranzacțiile interbancare ce stau la baza IRCC au crescut ușor față de februarie.
Banca Centrală Europeană a menținut nivelul dobânzilor pentru a patra ședință la rând, deși a redus prognoza de inflație pentru zona euro. Prognoza de creștere economică a fost, la rândul ei, revizuită în scădere.
Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a reiterat că se așteaptă ca ratele dobânzilor să înceapă să scadă în acest an, dar că nu este încă pregătit să spună când se va întâmpla acest lucru, transmite CNBC.
Băncile au crescut dobânzile medii la creditele noi în monedă națională în ianuarie și au redus în continuare dobânzile la depozitele la termen. Deși IRCC a stat pe loc la început de an, dobânzile la împrumuturile ipotecare noi în lei au crescut, la fel cum s-a întâmplat și cu cele în euro.
Banca Centrală Europeană a raportat prima pierdere anuală din 2004 încoace, în urma creșterii ratelor de dobândă.
Banca Centrală a Rusiei a menținut dobânda de politică monetară la 16%, în linie cu estimările analiștilor, deși încă se confruntă cu presiunile inflaționiste, transmit Bloomberg și Reuters.
Excedentul de lichiditate din piața bancară a ajuns la un nou nivel record în ianuarie și se menține de mai bine de un an la niveluri foarte ridicate. Guvernatorul Mugur Isărescu îl explică prin sumele mari în valută de pare Ministerul Finanțelor le schimbă la BNR și care în cele din urmă ajung în conturile din bănci. Pe de altă parte, leii mulți din piață nu au pus presiune pe creșterea cursului, remarcă Isărescu, ba chiar banca centrală a cumpărat anul trecut valută pentru a preveni o apreciere a monedei naționale, pe care nu ne-o permitem.