A fost înregistrată o cădere generalizată în Asia, cu pierderi semnificative și în Europa și SUA, pe măsură ce investitorii au reevaluat brusc durabilitatea creșterilor de prețuri legate de inteligența artificială.
Investitorii au fugit de risc în toată Asia, determinând scăderea cu 2,7% al indicelui MSCI al acțiunilor din Asia-Pacific (cu excepția Japoniei), în timp ce indicele Nikkei a înregistrat o corecție de peste 5%, ajungând la o scădere de peste 13% față de maximul recent, conform Reuters.
Bursa din Taiwan a fost cea mai afectată de valul de vânzări, înregistrând o scădere de peste 6%, cea mai proastă zi de la introducerea tarifelor de „Ziua Eliberării” de către președintele SUA, Donald Trump, în timp ce indicele blue-chip din China a scăzut cu 4%, arată Hotnews.
În Hong Kong, indicele Hang Seng a scăzut cu 2,5%, iar o scădere de 5% a indicelui Hang Seng Tech a reprezentat, de asemenea, cea mai bruscă scădere din aprilie 2025.
Vânzările masive au avut loc chiar dacă TSMC din Taiwan a anunțat un profit pe trimestrul al doilea care a depășit cu mult previziunile, iar ASML, principalul furnizor mondial de echipamente necesare pentru fabricarea cipurilor de înaltă tehnologie, și-a revizuit în creștere previziunile de vânzări pentru 2026 la începutul acestei săptămâni.
„Investitorii de retail au contractat împrumuturi pentru a tranzacționa în cadrul acestei raliuri cu adevărat impresionante din sectorul AI, așa că eu cred că lichidarea pozițiilor cu efect de levier va exagera cu siguranță și declinul. Acest lucru se va reflecta în piață”, a declarat Fabien Yip, analist de piață la IG.
„Dacă în această seară valul de vânzări va continua și în sesiunea din SUA, cred că situația din Coreea, la redeschiderea pieței, va fi destul de dezastruoasă.”
Bursele din Coreea de Sud au fost închise vineri cu ocazia unei sărbători, la o zi după ce autoritățile au anunțat că vor interzice temporar listarea de noi fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri) legate de anumite companii importante din domeniul tehnologiei, majorând în același timp depozitele minime necesare pentru ca investitorii de retail să poată investi în astfel de produse, într-un efort de a reduce volatilitatea.
„Baie de sânge”
„Cred că Fed (Rezerva Federală a SUA) a fost probabil factorul declanșator. Kevin Warsh, declarațiile sale și schimbarea de opinie față de ceea ce pare a fi o politică destul de agresivă a Fed au declanșat un efect în cascadă care a determinat retragerea investițiilor”, a spus Kei Okamura manager de portofoliu la Neuberger Berman, Tokyo.
„Am început să observăm o intensificare semnificativă a presiunii de vânzare, inițial în cazul unor nume foarte cunoscute precum SK Hynix și Samsung, dar de acolo fenomenul s-a extins”, a spus expertul.
„Așadar, indicele Nikkei evoluează la fel de prost, dacă nu chiar puțin mai rău. Termenul de «baie de sânge» este potrivit, deoarece fenomenul este generalizat”, a adăugat Okamura.
Johan Javeus, economist senior la SEB în Stockholm a spus că este vorba „probabil o combinație de factori, în care valul de vânzări este determinat parțial de realizarea de profituri pe multe acțiuni din sectorul AI, alături de îndoielile recurente privind existența unei bule speculative în domeniul AI”.
„Faptul că oferta publică inițială (IPO) a SpaceX a avut rezultate atât de slabe îi face pe mulți investitori să fie și mai nervoși”, a afirmat el.
„Bula globală din domeniul AI se sparge. Corecția acțiunilor din categoria A a urmat scăderilor înregistrate de acțiunile din Coreea de Sud și din SUA”, a afirmat Wen Xunneng, directorul executiv al Zhu Liu Asset Management din Shanghai.
„Sectorul AI continuă să se extindă, dar asta nu înseamnă că acțiunile vor continua să crească”, a subliniat expertul.
„Numărul mare de fonduri cantitative din China amplifică, de asemenea, volatilitatea. Va dura destul de mult până când acțiunile din sectorul tehnologic din China se vor stabiliza.”
La prima sa reuniune de politică monetară, Fed a menținut dobânda de referință în intervalul 3,50%-3,75%, nivel la care se află din decembrie.
Totuși, mesajele transmise după ședință au fost interpretate de investitori drept un semnal că majorarea dobânzilor ar putea reveni pe agenda băncii centrale.
Analiștii spun că Warsh a pus accent aproape exclusiv pe combaterea inflației, fără să ofere explicații detaliate privind condițiile care ar determina Fed să majoreze sau să reducă dobânzile în viitor.
Această abordare a determinat investitorii să anticipeze o posibilă creștere a dobânzilor, ceea ce a dus la majorarea randamentelor obligațiunilor americane.
Krishna Guha, fost responsabil pentru comunicare la Fed New York și actual vicepreședinte al firmei de analiză Evercore ISI, consideră că lipsa explicațiilor privind strategia instituției a amplificat puternic reacția piețelor.
În ultimele două decenii, Fed a devenit tot mai transparentă, oferind explicații detaliate despre perspectivele economice și intențiile sale. Acest proces s-a accelerat după criza financiară din 2008 și în timpul pandemiei, când fostul președinte al Fed, Jerome Powell, a avut un rol central în calmarea investitorilor și a populației.
Warsh pare însă să dorească o revenire la un model mai restrâns de bancă centrală.
Declarația publicată după ședința de săptămâna aceasta a fost mult mai scurtă decât cele din ultimii ani și a eliminat o serie de formulări utilizate în mod obișnuit pentru explicarea situației economice.
De exemplu, în loc să afirme simplu că ”inflația este ridicată”, noul text precizează că inflația este ridicată ”în raport cu ținta de 2% a comitetului”. Formularea a stârnit întrebări în rândul economiștilor privind modul în care noua conducere interpretează obiectivul de inflație.
În plus, Fed a eliminat complet evaluarea riscurilor privind ocuparea forței de muncă și inflația, înlocuind-o cu o formulare directă: ”Comitetul va asigura stabilitatea prețurilor.”
Economista-șefă a KPMG SUA, Diane Swonk, a declarat că noua declarație reflectă foarte clar prioritățile lui Warsh și accentul său pe controlul inflației.
Noul președinte al Fed a anunțat și înființarea a cinci grupuri de lucru care vor analiza posibile reforme ale instituției. Acestea vor examina comunicarea băncii centrale, dimensiunea bilanțului Fed, strategia privind inflația, productivitatea economiei și utilizarea datelor economice în timp real.
Unii analiști se întreabă însă dacă aceste grupuri vor produce schimbări reale sau vor relua dezbateri purtate deja în ultimii ani.
Kevin Warsh este cunoscut pentru criticile sale față de politicile monetare foarte relaxate adoptate după criza financiară din 2008. Fost membru al conducerii Fed în perioada lui Ben Bernanke, el s-a opus programelor masive de cumpărare de obligațiuni și a părăsit instituția în 2011.
Totuși, experții avertizează că lumea economică actuală este mult mai complexă decât cea din anii 1990, iar piețele financiare sunt obișnuite cu explicații frecvente și detaliate din partea băncilor centrale.
În plus, cantitatea uriașă de date economice disponibile în prezent obligă instituțiile să analizeze permanent noi surse de informații. Cercetătorii Fed consideră că folosirea datelor în timp real poate aduce beneficii importante, dar avertizează că acestea trebuie integrate cu atenție în modelele economice tradiționale.
Rămâne de văzut dacă stilul mai discret promovat de Warsh va fi suficient pentru a ghida cea mai importantă bancă centrală din lume într-o perioadă marcată de inflație, tensiuni geopolitice și schimbări rapide ale economiei globale.
