Proiectul legii salarizării, jalon în PNRR, a fost deja pregătit la nivelul Guvernului. Executivul a discutat pentru acest proiect cu Comisia Europeană, pentru a se asigura că întrunește cerințele jalonului din PNRR, dar a ignorat sindicatele angajaților de la stat și partidele politice de al căror vot depinde în Parlament adoptarea legii. Noua lege se va aplica pentru toate categoriile de personal bugetar, cu excepițiile BNR, ASF, ANRE și ANCOM.
Profit.ro a prezentat în exclusivitate proiectul noii legi a salarizării, respectiv date privind sporul de condiții vătămătoare și premiul de performanță de maximum 30% din salariu, precum și noile salarii propuse în justiție, învățământ, sănătate, administrație publică, precum și pentru guvernanți și conducerea țării.
Reprezentanții PNL, principalul partid care susține guvernul interimar, s-au întâlnit acum cu reprezentanții sindicatelor angajaților din sectorul public.
Discuțiile au vizat impactul bugetar al noii legi, stadiul negocierilor cu Comisia Europeană și necesitatea ca forma finală a proiectului să fie prezentată partenerilor sociali înainte de transmiterea acestuia în Parlament.
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul întâlnirii, aplicarea integrală a unei noi legi a salarizării (în prima variantă) ar fi necesitat un impact bugetar estimat la aproximativ 27 de miliarde de lei. În urma discuțiilor cu Comisia Europeană, suma maximă care ar putea fi acceptată, raportat la situația economică a României, ar fi de aproximativ 12,1 miliarde de lei, față de aproximativ 8 miliarde de lei în proiectul prezentat anterior.
Totodată, potrivit informațiilor Profit.ro, reprezentanții PNL au transmis sindicatelor că pentru familia ocupațională apărare, ordine publică și securitate națională ar urma să fie alocată o sumă suplimentară de aproximativ 2,6 miliarde de lei, față de 1,6 miliarde de lei în forma inițială a proiectului.
Sindicatele au cerut PNL să nu susțină proiectul.
Dacă nu va fi adoptată legea salarizării în sistemul public în linie cu angajamentele din PNRR, România va pierde 770 milioane de euro pentru acest jalon.
PNL i-a informat pe liderii sindicatelor că parlamentarii liberali vor vota în Parlament proiectul legii în varianta agreată de România cu Comisia Europeană. Ministrul Dragoș Pîslaru a prezentat modificările aduse proiectului în urma dialogului instituțional, a explicat negocierile cu Comisia Europeană și constrângerile bugetare aferente și a reiterat angajamentele care au stat la baza elaborării proiectului.
Anterior, premierul interimar Ilie Bolojan a adăugat că anul acesta salariile din sistemul bugetar trebuie indexate cu inflația.
”Avem astăzi cheltuieli de personal în sectorul public de aproximativ 166 de miliarde de lei, total, și conform unei realități economice pe care nu o putem nega, trebuie indexate de la sfârșitul acestui an, pentru că inflația pe care am avut-o anul acesta, inevitabil, a rupt și a scăzut puterea de cumpărare a celor care lucrează în toată România. Ca atare, deci, va fi o indexare de la finalul acestui an”, a spus Ilie Bolojan. El a explicat însă că indexarea ar putea fi cuprinsă în legea salarizării, în condițiile unei rate de inflație dată de premier la ”peste 7%”, ceea ce ar presupune că majorarea în anevopa bugetară ar crește cu 12 miliarede lei, peste cele 166 miliarde lei.
România va depune la 7 august cererea de plată numărul 5 pentru PNRR, iar ultima cerere de plată, numărul 6, va fi depusă la sfârșitul lunii septembrie. Pentru cele două cereri, România ar avea de încasat efectiv 6,36 miliarde euro. Pentru peste 4 miliarde euro, având în vedere că Guvernul este fără puteri depline, Parlamentul trebuie să adopte 8 proiecte de lege, inclusiv privind salarizarea în sectorul bugetar. Pentru această din urmă, chiar după finalizarea PNRR, Guvernul discută cu Comisia Europeană posibilitatea emiterii unor acte normative subsecvente legii salarizării, până la finalul anului 2026.
