'În propunerea de buget multianual a Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034, o mare parte a fondurilor este alocată țărilor membre prin intermediul unor planuri naționale. Această alocare nu prevedea, inițial, însă, o finanțare clară pentru dezvoltare rurală și pentru coeziune (cu excepția regiunilor celor mai defavorizate). Erau garantate cu finanțare clară doar plățile directe către fermieri. Noi, Parlamentul European, nu am fost de acord cu această propunere fiindcă ar fi pus în pericol fondurile pentru zonele rurale, cât și pentru regiuni, obligând satele și comunele din România să concureze cu orașele și județele noastre pentru aceiași bani. În urma presiunii din partea majorității pro-europene a Parlamentului European, noua propunere a Comisiei prevede o alocare de minimum 10% pentru zonele rurale din fondurile nealocate din planurile naționale'', a explicat Mureșan într-un comunicat.
De asemenea, statele membre nu pot reduce cu mai mult de 25% fondurile de coeziune comparativ cu actualul exercițiu financiar multianual 2021-2027 fără o justificare clară, scrie Agerpres.
În plus, Comisia Europeană a consolidat rolul regiunilor în adoptarea și implementarea planurilor naționale. În noua propunere a Comisiei, autoritățile locale și regionale vor fi implicate în toate etapele conceperii și ale implementării planurilor naționale. ''Este un lucru foarte important deoarece primarii și aleșii locali cunosc cel mai bine care sunt prioritățile comunităților pe care le conduc și unde trebuie să meargă fondurile europene, iar propunerea inițială a Comisiei le acorda un rol mult mai redus în procesul de atragere a finanțării europene. Propunerea Comisiei Europene poate fi îmbunătățită și mai mult și vom lucra la acest lucru la nivelul Parlamentului European. Dar modificările aduse reprezintă o victorie a Parlamentului European pentru apărarea intereselor fermierilor și regiunilor din România și din întreaga Europă'', a accentuat eurodeputatul român.
La rândul său, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care a avut luni o întâlnire cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu șefa guvernului danez Mette Frederiksen reprezentând președinția Consiliului UE, a scris pe X că discuțiile au fost constructive și că a comunicat motivele de îngrijorarea ale eurodeputaților.
Potrivit ei, noile propuneri privind rolul autorităților regionale, politica agricolă comună și guvernanța, inclusiv rolul PE, sunt ''un bun pas înainte și procesul va continua, inclusiv în dezbaterea plenară de miercuri''.
Comisia Europeană intenționează să reformeze bugetul multianual al UE printr-o prioritizare a cheltuielilor legate de apărare și competitivitate, adăugând noi surse de venituri și modificând criteriile de finanțare. Potrivit executivului comunitar, viitorul buget multianual al UE ar urma să fie în jur de 2.000 de miliarde de euro, cu aproximativ 700 de miliarde de euro mai mare decât este estimat în prezent pentru actuala perioadă de programare financiară multianuală (2021-2027).
Proiectul de buget multianual al UE prezentat în luna iulie de executivul comunitar prevedea o fuziune între fondurile de coeziune (menite să reducă diferențele între nivelurile de dezvoltare ale regiunilor Uniunii Europene) și subvențiile agricole, în planuri naționale centralizate ce ar totaliza 865 de miliarde de euro.
Documentul a întâmpinat opoziție din partea regiunilor și a fermierilor, dar și a eurodeputaților. Aceștia au amenințat cu blocarea negocierilor dacă nu ar fi fost făcute amendamente până la 12 noiembrie, când plenul PE va dezbate propunerea Comisiei.
''Parlamentul European nu poate accepta această propunere ca bază de începere a negocierilor'', menționau liderii grupurilor Partidului Popular European (PPE), Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D), Renew Europe (liberal) și Verzilor într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen în urmă cu zece zile.
Eurodeputații mai atenționau cu privire la un eventual ''deficit de democrație'' în cazul în care subvențiile regionale ar urma să fie condiționate de performanța guvernelor naționale în implementarea reformelor aprobate de Bruxelles - un așa-numit ''model reformă-în-schimbul-banilor''.
De asemenea, liderii celor patru grupuri europarlamentare menționate solicitau ca politica agricolă comună, ce asigură condiții echitabile pentru fermierii din Uniunea Europeană, să fie menținută separat, și susțineau un rol mai puternic pentru Parlamentul European în aprobarea și revizuirea planurilor de cheltuieli ale țărilor UE. Conform propunerii din iulie a Comisiei Europene, aceste planuri ar fi urmat să fie negociate doar între statele membre și executivul UE.
Statele membre au un cuvânt mai greu în negocierile privind bugetul comunitar și sunt decise să-și prezinte propriile amendamente în 2026. Parlamentul European are posibilitatea de a aproba sau de a respinge versiunea finală a bugetului multianual al UE, ce este așteptată să fie gata la începutul anului 2027.
