Ce a observat Bolojan
1. Dependență mare de transferurile de la bugetul de stat. Astfel:
- Veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB
- Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB
Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%.
2. Veniturile din taxele și impozitele locale, printre cele mai reduse
- Veniturile din taxele și impozitele locale în România = 0,74% din PIB
- Media europeană = 3,68% din PIB
Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt:
- în România = 0,55% din PIB
- media în UE = 1,85% din PIB
”România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare.
În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, arată Bolojan.
3. Cheltuieli cu salariile mult mai mari decât veniturile locale
În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale.
În UE27, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale.
În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii.
În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.
4. Investiții locale ridicate
Investițiile locale în România = 2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE — cea mai ridicată valoare din UE.
Raportat la resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble.
Investițiile la nivel local sunt susținute masiv din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene.
”Între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari”, arată premierul.
Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta și pot influența indicatorii, comparațiile rămân relevante.
Bolojan prezintă și impactul pachetului de reformă în administrație, pe care Guvernul își va angaja răspunderea în Parlament.
Pachetul de reformă:
- crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale;
- reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați; banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni;
- stimulează dezvoltarea economică locală;
- descentralizează competențe către autoritățile locale;
- susține performanța în administrație.
Bolojan arată că în discuțiile recente cu autoritățile locale a prezentat aceste aspecte colegilor din administrație.
Impozitul pe venitul persoanelor fizice ar putea rămâne o sursă integrală de venit la bugetele autorităților locale, în timp ce sumele pe care le primesc acum primăriile de la bugetul statului în cadrul sistemului de echilibrare, din încasările la TVA, ar putea fi diminuate, pentru a reduce presiunea pe finanțele statului, a reieșit din discuțiile purtate la prima ședință a unui grup de lucru al coaliției înființat pentru a stabili împărțirea banilor.
Totodată, Ministerul Finanțelor va face simulări privind mai multe scenarii de alocare a fondurilor.
La sediul Guvernului, a avut loc prima ședință a Grupului de lucru la nivelul coaliției de guvernare pentru stabilirea sistemului de defalcare și de echilibrare a impozitului pe venit și a taxei pe valoarea adăugată alocate autorităților administrației publice locale. La discuții a participat și prim-ministrul Ilie Bolojan.
Important: Creșterea recentă a impozitelor pe proprietate (locuințe și terenuri, dar și mașini) a adus în discuție o reducere a finanțării pentru autoritățile locale, în contextul în care măsura, prevăzută în PNRR cu mai mulți ani în urmă avea tocmai acest scop, ca autoritățile locale să se finanțeze în cât mai mare măsură prin impozitele proprii colectate de la populație și să scadă astfel presiunea pe bugetul statului.
Ședința, condusă de viceprim-ministrul Tánczos Barna, coordonatorul Grupului de lucru, a reunit reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, precum și reprezentanți ai formațiunilor politice din cadrul coaliției guvernamentale, de la toate nivelurile administrativ-teritoriale – consilii județene, municipii, orașe și comune.
Misiunea Grupului de lucru este de a analiza nivelurile de repartizare a impozitelor către autoritățile administrației publice locale, oportunitatea eventualelor modificări, modul de aplicare și impactul acestora, în vederea fundamentării deciziilor guvernamentale privind elaborarea bugetului de stat pentru anul 2026.
„Prima reuniune a avut ca obiectiv centralizarea punctelor de vedere de la nivelul formațiunilor politice privind necesarul de finanțare la nivel local și cotele de repartizare a impozitului pe venit și a taxei pe valoarea adăugată. În urma discuțiilor, s-a conturat o susținere pentru păstrarea integrală a impozitului pe venit ca sursă de finanțare a administrației publice locale, fiind, în același timp, reiterată nevoia de echilibru în ceea ce privește reducerea treptată a presiunii asupra bugetului național a sistemului de echilibrare din taxa pe valoarea adăugată. Am convenit ca Ministerul Finanțelor să realizeze simulări pe baza mai multor scenarii, urmând ca, în baza acestor analize, să fie inițiat dialogul cu structurile asociative ale autorităților publice locale. Obiectivul Guvernului este construirea unui buget echilibrat, care să susțină dezvoltarea comunităților locale, în paralel cu consolidarea fiscal-bugetară și continuarea eforturilor de reducere a deficitului bugetar”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna la finalul reuniunii.
Profit.ro a anunțat că deficitul în termeni cash este în prezent calculat, preliminar, la 7,65% din PIB (circa 145 miliarde lei), față de o țintă oficială de 8,4% (circa 160 miliarde lei).
Aceasta după ce, pentru a stabiliza finanțele publice, Guvernul a luat măsuri dure pentru populație și mediul de afaceri în a doua jumătate a anului, creșteri de taxe și tăieri de beneficii și facilități, dar a și limitat cheltuielile statului.
”Deși nu este încă finalizată execuția bugetară și va fi anunțată până la final de săptămână, spre final de săptămână, în momentul când va fi gata, este foarte important de subliniat că plecăm de la o bază credibilă și transmitem un mesaj important că deficitul cash înregistrat în 2025 este mai mic decât cel prognozat.
Deși în mod tradițional România surprindea mai degrabă prin depășirea țintei de deficit cash, în acest an, într-adevăr, țintea de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB, cea care este vehiculată în mass media, iar acest lucru, în primul rând, arată o ajustare foarte serioasă în raport cu anul trecut, de aproape 1% din PIB, și, în al doilea rând, cum am spus și mai devreme, surprinde pozitiv”, a declarat acum ministrul Nazare.
Acesta a adăugat că este o corecție 0,7 puncte procentuale față de ținta de 8,4% de deficit pentru 2025 și a explicat motivele pentru care deficitul a scăzut.
”Motivul pentru care deficitul bugetar este mai mic, deși el va fi explicat în momentul în care publicăm cifrele finale pentru rectificare, este că am câștigat încrederea Comisiei Europene și, prin încrederea Comisiei Europene, am reușit să negociăm PNR-ul, am reașezat proiecte pe fonduri europene finanțate prin loan-uri și grant-uri pentru 10 ministere, am negociat mutarea unor proiecte din PNR-ul în coeziune și totalitatea acestor măsuri luate în momentul când au fost puse în operă și executate în buget la finalul anului 2025, au creat efecte importante. Cea mai mare parte din această economie față de țintă provine din renegocierea PNR-ului, care nu ar fi fost posibilă în cazul în care nu câștigam încrederea Comisiei prin adoptarea măsurilor în pachetul 1 și pachetul 2”, a mai spus Nazare.
