Excesul de lichiditate lăsat băncilor ajută Finanțele să aibă la împrumuturi cerere de patru ori mai mare decât oferta. BNR “se mai gândește” dacă să folosească instrumente noi pentru reducerea excesului

Excesul de lichiditate lăsat băncilor ajută Finanțele să aibă la împrumuturi cerere de patru ori mai mare decât oferta. BNR “se mai gândește” dacă să folosească instrumente noi pentru reducerea excesului
scris 5 aug 2019

Băncile comerciale s-au oferit să împrumute statul cu 2,53 miliarde de lei la licitația de titluri de stat de luni, prin care Ministerul Finanțelor dorea să împrumute doar 600 milioane de lei pe termen de cinci ani. Emisiunea, la care cererea băncilor a depășit de peste patru ori oferta statului, s-a adjudecat la o rată medie a cuponului de 4,5%. O astfel de cerere ridicată este o confirmare a excesului de lichiditate din piață, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu, care admite că instrumentele folosite de BNR nu au funcționat prea bine recent pentru reducerea excesului de lichiditate, iar oportunitatea introducerii altora noi, mai eficiente, este încă în analiză.

 

Folositor pentru Ministerul Finanțelor, care găsește ușor cerere pentru împrumuturile tot mai mari pe care le face, excesul de lichiditate din piață s-a menținut și în lunile de vară, deși băncile fuseseră avertizate în în trecut de Isărescu că în această perioadă ar putea fi, dimpotrivă, “secetă” de bani. În mai, guvernatorul BNR sfătuia bancherii să majoreze dobânzile la depozite pentru a nu se trezi că nu mai găsesc bani decât la costul mare al împrumuturilor Lombard (3,5%) în timpul verii, când excesul de lichiditate s-ar putea transforma în deficit.

Luna trecută, șeful băncii centrale admitea că bancherii nu prea s-au grăbit să-i urmeze recomandarea de a crește bonificațiile la depozite măcar până la nivelul dobânzii de politică monetară, de 2,5%. Economisirea a continuat să fie remunerată cu dobânzi real negative, pe o piață în care menținerea excesului de lichiditate a ajutat, în schimb, debitorii, inclusiv Ministerul Finanțelor, la împrumuturi.

“Excesul de lichiditate nu e creat de noi, ci de alți factori, în special de poziția fiscală, de operațiunile Trezoreriei Statului. Noi încercăm să ținem sub control acest exces de lichiditate”, a declarat Isărescu, luni, după ședința de politică monetară în care a menținut dobânda cheie la 2,5% și a anunțat că va continua “controlul strâns al lichidității”.

Isărescu: Creditarea a încetinit ca urmare a măsurilor prudențiale luate de BNR CITEȘTE ȘI Isărescu: Creditarea a încetinit ca urmare a măsurilor prudențiale luate de BNR

“Avem însă un singur instrument deocamdată. A funcționat mai puțin bine în urmă cu ceva săptămâni, acum văd că parcă funcționează mai bine. Noi extragem excesul de lichiditate, prin licitații, pe termene de o săptămână. Ne mai gândim dacă e cazul să venim și cu alte instrumente pe termene deosebite pentru a atrage mai bine lichiditatea“, spune Isărescu.

Guvernatorul BNR a declarat și după ședințele anterioare de politică monetară că ia în calcul introducerea de noi instrumente care să gestioneze mai bine lichiditatea din sistem, atât pe termen lung, cât și pe termene mai scurte, în condițiile în care acum are doar depozite cu scadența la o săptămână la dobândă egală cu cea de politică monetară, dând ca exemplu certificatele de depozit, pe care le-a mai folosit în trecut, dar că ideea sa nu a fost împărtășită de toți membri boardului băncii centrale.  “Dar ce am văzut azi dimineață, pe 5 august, e încurajator. Deși pe bază de foarte multe calcule ar fi rezultat că nu prea avem exces de lichiditate în piață, la licitație (n.r. de titluri de stat)  au venit aroape 3 miliarde de lei”, a precizat Isărescu.

În opinia sa, situația lichidității este mai complexă, iar distibuția neuniformă între bănci (unele cu exces, altele cu deficit) este o problemă  care îngreunează sarcina controlului strict pe care trebuie să îl facă BNR:  “Avem un singur instrument, licitațiile acestea,  care trebuie să lucreze cu 20 de bănci. Uneia îi convine să îți dea lichiditate, alteia nu. Eu zic că totuși controlăm bine lichiditatea cât timp doar în anumite zile ea pică sub rata de politică monetară și numai pe termene foarte scurte. Nici nu prea ai ce să faci, gândiți-vă la o situație ca aceasta: băncile țin ceva lichiditate și ajung cu această lichiditate relativ suplimentară, în condiții de prudență, până în ultimele zile de constituire a rezervei minime obligatorii. Unde să se ducă? Noi deocamdată nu organizam pe licitații pe 2-3 zile pentru absorbții de lichiditate. Încă nu. Și atunci, doua zile cad dobânzile. Și tot atunci vă uitați și dumneavoastră pe cifre și ziceți că guvernatorul nu s-a ținut de cuvânt, nu a tras toată lichiditatea. Nu vă așteptați la ceva perfect. Este piață și, ca orice piață, are suișuri și coborâșuri.“

Mențiunea privind controlul strict al lichidității a apărut prima dată în comunicatul de după ședința BNR din 2 aprilie. În următorul, după ședința din 15 mai, BNR a apăsat pe cuvinte, anunțând „întărirea controlului asupra lichidității de pe piața monetară”, iar în iulie și acum în august BNR a menționat „păstrarea controlului strict asupra lichidității”.

Sistemul bancar a revenit din mai pe excedent de lichiditate, după ce în aprilie fusese pe deficit.

Luna trecută, Isărescu a explicat că băncile au un excedent de bani din depozite, pe care nu îi pot plasa în credite, și din cauza numărului mic de firme bancabile, dar și a prudenței exagerate, totul pe fondul unei lipse de încredere la nivelul economiei. Așa că banii se duc spre finanțarea datoriei publice, bancherii fiind nevoiți să cumpere titluri de stat. Dacă n-ar face acest lucru, atunci excedentul de economisire ar fi plasat în afara țării, în datoria altor state, ceea ce, în opinia guvernatorului, ar fi și mai rău: „Te pomenești că din țară cu deficit de cont curent mai ajungem și exportator de capital…”.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
isarescu
dobanda
lichiditate
exces
titluri de stat