Este cel mai scăzut nivel al rezervelor valutare de după iunie 2025, în condițiile în care România nu a mai ieșit pe piețele externe să se împrumute în ultimele luni, în contextul instabilității politice interne și a deteriorării mediului financiare la nivel internațional.
Recent, rezervele au fost susținute de împrumuturi de la Comisia Europeană și câteva emisiuni de obligațiuni în euro pe piața internă.
În septembrie au intrat 3,3 miliarde de euro, din modificarea rezervelor minime în valută constituite de bănci și alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor.
Au ieșit din rezervă 8,1 miliarde de euro, din modificarea RMO, plata datoriei publice (aproape 2,7 miliarde de euro) și plățile din contul Comisiei Europene.
Astfel, din scăderea de 4,8 miliarde de euro, doar plata de 2,7 miliarde de euro pentru datoriile ajunse la scadență reprezintă o ieșire cunoscută și cuantificată. BNR nu dezvăluie eventualele sume cheltuite pentru susținerea leului pe piața valutară. De altfel, atât la intrări, cât și la ieșiri, BNR menționează categoria „și altele”, unde se pot ascunde și intervențiile valutare neprecizate.
Moneda națională a fost sub presiune în a doua parte a lunii trecute, mai ales pe finalul acesteia, într-un context care a afectat toată regiunea, pe fondul tensiunilor de pe piețele avansate (unde au crescut randamentele titlurilor de stat) și al creșterii anticipațiilor inflaționiste. Suplimentar față de restul țărilor din regiune, piața românească a mai fost afectată și de incertitudinile politice și fiscale, precum și de implicațiile imediate ale evaluării S&P de la finele acestei săptămâni, în condițiile în care România riscă retrogradarea la junk.
Cursul a urcat de la 5,2567 lei/euro la jumătatea lunii, la un nou maxim istoric de 5,2788 lei/euro în 23 septembrie și s-a menținut apoi ușor sub acest reper.
Ipoteza că rezervele BNR au scăzut și pe fondul intervențiilor valutare este susținută și de dinamica ratelor interbancare. ROBOR overnight a urcat joi la 5,73%, cel mai ridicat nivel de după iulie 2025, cu aproape 40 de puncte de bază peste nivelurile medii înregistrate în ultimele luni. Rata medie la tranzacțiile interbancare a urcat la 5,93% în 30 septembrie, de la 5,52% cu o săptămână înainte, atingând de asemenea un nou maxim de după iulie anul trecut.
Erste arată că condițiile lichidității interbancare rămân tensionate, ceea ce a împins în sus ratele de dobândă.
Intervențiile BNR pentru susținerea leului duc la scăderea lichidității interbancare (BNR trage lei din piață când vinde valută), ceea ce, în schimb, duce la creșteri de dobânzi. Dacă lichiditatea este amplă, atunci creșterile de dobânzi sunt de mai mică amploare. Însă nivelul lichidității poate fi afectat și de alți factori conjuncturali, precum începerea perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii de către băncile comerciale și plata taxelor la stat de către firme, după cum explicau recent analiștii UniCredit Bank.
Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone, cu o valoare de piață de 12,28 miliarde de euro. Rezervele internaționale (valute plus aur) au coborât la finele lunii septembrie la 72,34 miliarde de euro, față de 77,63 miliarde de euro la finele lunii august.
În octombrie ajung la scadență datorii de 350 de milioane de euro.














