GRAFICE Finanțele împrumută 1,1 miliarde de lei, la unele dintre cele mai mici dobânzi din ultimul an. Se apropie un vârf de plată

Piața titlurilor de stat are cea mai bună perioadă din ultimul an cu o scădere a randamentelor de 20-30 de puncte de bază (în funcție de scadență), în mai puțin de două săptămâni.

Scăderea randamentelor s-a reflectat în rezultatele licitațiilor din piața primară, unde Finanțele și-au înfrânat însă pornirile din lunile de după alegerile prezidențiale, când au împrumutat peste valorile de prospect.

CITEȘTE ȘI INEDIT FOTO Asirom vrea asigurări cum avea în anii '30. Apare testarea ADN

„Scăderea randamentelor din România s-a datorat nivelurilor ridicate în comparație cu restul regiunii Europei Centrale și de Est și unei interpretări pozitive a hotărârii CCR, considerând că legea a fost considerată neconstituțională ca formă, nu ca fond”, arată o notă UniCredit Bank România, cu referire la decizia Curții Constituționale de admitere a unei contestații privind condițiile de pensionare ale magistraților.

Erste Bank atribuie reducerile de randamente de săptămâna trecută cererii ridicate din partea investitorilor.

Finanțele au scos, luni, la licitații două serii de titluri, cu diferite maturități. Obligațiunile scadente în aprilie 2029 au atras o cerere de 1,2 miliarde de lei, față de un prospect de 500 de milioane de lei, suma adjudecată fiind de 500 de milioane de lei, la un randament mediu de 7,1%.

CITEȘTE ȘI Contract pentru o companie românească în contextul programelor de înarmare din Marea Britanie

Obligațiunile scadente în iulie 2033 au atras subscrieri de 842 de milioane de lei, din care suma adjudecată a fost de 600 de milioane de lei, egală cu prospectul.

Săptămâna trecută a fost licitația cu cel mai scăzut randament din ultimul an, titlurile scadente în aprilie 2035 de 500 de milioane de lei la 7,03% pe an.

În piața secundară, randamentul la 10 ani a scăzut și la 7,02% pe an vineri, cel mai redus nivel de după noiembrie 2024. Rămâne în continuare cel mai ridicat din regiune, în condițiile Ungaria plătește ușor sub 6,8% pentru împrumuturile în monedă națională, Polonia plătește 5,3% și Cehia 4,4%.

Rectificarea bugetară a majorat deficitul estimat pentru acest an de la 7% din PIB la 8,4% din PIB. Pe partea de cheltuieli, cel mai mare impact vine din dobânzile la datoria publică, mult mai ridicate ca valoare decât în estimările inițiale.

Execuția bugetară arată un deficit de 5,4% din PIB la 9 luni, similar celui de anul trecut în termeni relativi, dar în creștere în termeni nominali de la 96,2 miliarde de lei la 102,5 miliarde de lei. Cheltuiala cu dobânzile a crescut cu 50% la 40 de miliarde de lei.

Pe 25 și 26 noiembrie ajung la scadență titluri în lei de 11,7 miliarde de lei.

CITEȘTE ȘI GRAFIC Tranșa de retail a ofertei Cris-Tim a ajuns la proporții monstruoase, punând în umbră orice s-a întâmplat pe piața reglementată. Indicele BET câștigă 2 treimi de pocent și trece pentru prima oară în istorie de pragul de 22.000 de puncte

Alte împrumuturi în euro de pe piața internă, cu o valoare totală de 683 de milioane de euro (aproape 3,5 miliarde de lei la cursul actual) au scadența între 26 și 29 noiembrie.

Datoria publică este estimată să depășească nivelul Maastricht de 60% din PIB la finele acestui an de mai mulți analiști bancari, față de 35% la finele lui 2019 și 48% în 2022, în condițiile exploziei deficitului bugetar (cu un nivel aproape de record de 9,3% din PIB anul trecut) în timp ce creșterea economică a fost modestă în ultimii trei ani.