UPDATE Tranzacționarea acțiunilor Gabriel Resources a fost reluată la Bursa din Toronto, cotația prăbușindu-se cu peste 94% în primele minute, la 0,05 dolari/titlu. Ulterior, căderea s-a accentuat la peste 95%, la 0,04 dolari/titlu. Între timp, compania a anunțat oficial că mai are fonduri disponibile de doar 2 milioane de dolari, care se vor epuiza până la finalul lunii viitoare.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Acțiunile companiei canadiene Gabriel Resources se prăbușesc înainte de deschiderea bursei de la Toronto, la puțin peste zero.
Investitorii taxează astfel înfrângerea acționarului majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului de exploatare minieră auriferă omonim blocat, în disputa cu România de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, Tribunalul Arbitral de acolo respingând pretențiile la despăgubiri de 6,7 miliarde dolari ale Gabriel Resources față de statul român.
Astfel, de la ultima cotație de dinainte de anunțul deciziei ICSID, de 0,87 dolari/acțiune, titlurile Gabriel Resources s-au dus ″pe tobogan″ în pre-deschidere, până la 0,005 dolari/acțiune, suferind astfel o depreciere de 99,42%. Ulterior, au ″zvâcnit″ în sus până la 0,01 dolari/acțiune, iar apoi la 0,04 dolari/acțiune.
De amintit că la prețul de 0,87 dolari/acțiune, valabil în momentul când emitentul fusese suspendat de la tranzacționare vineri, în așteptarea anunțului privind decizia ICSID în arbitrajul cu statul român, se ajunsese după un salt de asemenea masiv, determinat de declarațiile defetiste ale autorităților de la București, care au transmis în mod repetat mesajul că se așteaptă ca România să piardă procesul și să fie obligată la despăgubiri de miliarde de dolari.
Prăbușirea cotației acțiunilor Gabriel Resources după decizia Tribunalului ICSID favorabilă României reflectă în mod ironic modalitatea în care compania canadiană și-a fundamentat solicitarea de despăgubiri în cadrul procedurii de arbitraj. După cum a relatat Profit.ro, calculele înaintate Tribunalului se bazau pe pretenția companiei de a fi identificat cu precizie momentul în timp de la care presupusul prejudiciu ar fi devenit efectiv: 29 iulie 2011. Întâmplător sau nu, la data respectivă, acțiunile Gabriel Resources erau cotate pe bursa din Toronto la prețul de 7,79 dolari/titlu, cu doar circa 9% sub maximul istoric de 8,60 dolari/titlu, consemnat în iunie 2010.
Gabriel Resources nu solicita ca despăgubiri doar investițiile efective ale companiei în proiectul Roșia Montană, de circa 760 milioane dolari, ci de-a dreptul valoarea de piață a companiei rezultată din plasamentele și tranzacțiile cu risc asumat ale investitorilor în acțiunile companiei la data de 29 iulie 2011. În rezumat, nu doar pierderile Gabriel Resources, ci și pe cele ale acționarilor.
Și prețul titlurilor companiei românești de brokeraj și asset management BRK Financial Group, listată la Bursa de Valori București (BVB), care a dezvăluit pieței că deține acțiuni și drepturi de subscriere la Gabriel Resources chiar înainte de pronunțarea deciziei din dosarul arbitral internațional Roșia Montană, declanșând astfel o frenezie la cumpărare ce a urcat cotația BRK cu 14,66% la finalul săptămânii trecute, când așteptările stimulate de autorități erau ca statul român să fie obligat la despăgubiri de miliarde de dolari, s-a prăbușit în deschiderea sesiunii de tranzacționare de astăzi de la BVB, după anunțul victoriei de etapă a României în arbitraj, de natură să scadă valoarea deținerii BRK la acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer omonim blocat.
Acțiunile BRK Financial Group s-au depreciat cu 14,75% în deschidere, la 0,13 lei/titlu. Ulterior, scăderea s-a redus la 13,44%, iar apoi la 12,13%. UPDATE La 11:42, deprecierea era de 13,77%, la 0,1315 lei/acțiune. La 13.35, cotația era în scădere cu 14,10%, deprecierea ajungand la 14,43% dupa ora 14.00.
Vineri, acțiunile companiei crescuseră cu nu mai puțin de 14,66%, la 0,1525 lei/titlu, în urma a 400 de tranzacții, în valoare totală de peste 1,1 milioane lei, ce duseseră capitalizarea BRK Financial Group la peste 51 milioane lei.
BRK divulgase în ziua respectivă, în jurul orei 15, că deține peste 1,2 milioane de acțiuni Gabriel Resources, plus alte peste 2 milioane de drepturi de subscriere. Anunțul a fost făcut cu câteva ore înainte de decizia arbitrală Roșia Montană, la acel moment așteptarea publicului, alimentată de declarații oficiale ale guvernanților, fiind că țării îi va fi impusă plata unor despăgubiri masive, de miliarde de dolari.
Este de așteptat ca titlurile Gabriel Resources să se deprecieze în ședința de tranzacționare de astăzi de la Bursa din Toronto, după ce Tribunalul Arbitral de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington a respins pretențiile companiei la despăgubiri de 6,7 miliarde dolari din partea României. Anterior, în urma declarațiilor defetiste ale oficialităților de la București, prețul acțiunilor companiei canadiene crescuse substanțial.
Pe de altă parte, Gabriel Resources a anunțat deja că ia în calcul contestarea deciziei, prin procedura de anulare prevăzută de Convenția ICSID.
Acționariatul BRK Financial Group este unul dispersat și de tip listă. Comunicările oficiale recente de la BVB ale companiei au dezvăluit identitățile mai multor acționari, printre care membri ai conducerii societății, Ileana Herling sau un fond de investiții administrat de SAI Atlas Asset Management, controlat de fostul bancher Liviu Arnăutu.
După anunțul deciziei favorabile României de la ICSID, președintele USR, Cătălin Drulă, l-a acuzat pe prim-ministrul Marcel Ciolacu de faptul că a „manipulat bursa” prin declarațiile pe care le-a făcut cu privire la procesul intentat de compania Gabriel Resources statului român și la despăgubirile pe care le-ar putea plăti statul român, USR anunțând, în acest context, că sesizează DNA și autoritățile canadiene cu privire la această situație.
În replică, premierul Ciolacu a spus că nu le poate răspunde celor care îl acuză că a manipulat piața bursieră prin declarațiile sale. „Cei cu acuzațiile, care au lăsat datorii de 200 de miliarde pe care le plătim noi toți, eu nu le pot răspunde decât că cred că au o problemă în altă parte, deja vorbesc de patologie”, a punctat Ciolacu, susținând că el a declarat doar că „românii vor cunoaște adevărul”.
Crenguța Leaua, coordonatoarea echipei de avocați care a reprezentat România în litigiul cu Gabriel Resources de la Washington, a declarat la Digi24, duminică seară, că a fost normal ca autoritățile de la București să ia în calcul și riscul pierderii procedurii. Ea a fost întrebată cum a ajuns la Guvernul României informația că România ar putea să piardă acest proces.
″Vă dați seama că eu ca avocat nu pot să dezvălui absolut niciodată, în niciun fel de situație, că e legea avocaturii în acest sens, comunicările dintre noi și client. Dar vă pot spun următorul lucru. Orice persoană responsabilă și absolut toate guvernele României au abordat cu responsabilitate acest dosar, aveau cum să-și dea seama și era normal să se uite și la riscul de a pierde acest dosar, pentru că dosarul a avut un risc mare, având complexitate mare și valoare mare. La o astfel de situație, care durează decenii, când trebuie să explici tribunalului situații văzute retrospectiv și când trebuie să te aperi față de un adversar care a fost pregătit foarte clar în a prezenta aceste lucruri pe parcursul întregii sale activități, lucruri pe care statul român nu le-a făcut, statul român n-a avut și nu are în general orice pârât de ce să aibă o strategie în a colecta documente pentru un eventual proces. Nu se pune așa problema. Dar când trebuie să le cauți în urmă, e foarte dificil, așa că riscul există întotdeauna de a explica să explici pentru ca tribunalul să înțeleagă, sau de a nu putea să convingi tribunalul. Deci responsabil, o analiză de risc putea să includă inclusiv analiza unei pierderi″, a spus Leaua.
