RETROSPECTIVĂ Povestea comorii de 8% din Petrom, cu potențial de profit de 130 milioane euro și care a dus Guvernul în fața procurorilor, obligat acum să vândă salariaților la prețul din urmă cu 15 ani

RETROSPECTIVĂ Povestea comorii de 8% din Petrom, cu potențial de profit de 130 milioane euro și care a dus Guvernul în fața procurorilor, obligat acum să vândă salariaților la prețul din urmă cu 15 ani
scris 25 iun 2019

Viitoarea ședință a coaliției de guvernare PSD-ALDE va avea pe ordinea de zi problema vânzării de către stat a unui pachet de 8% din acțiunile OMV Petrom către salariații societății la prețul la care grupul OMV a preluat controlul asupra companiei în 2004, obligație impusă de o recentă decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Un soi de ironie istorică care îl bântuie pe acesta. Acțiunile Petrom destinate salariaților au făcut obiectul dosarului privatizărilor strategice, în care Tăriceanu și alți miniștri-cheie ai Guvernului său din 2005-2008 au "dat cu subsemnatul" la DIICOT, doi dintre ei fiind și condamnați cu executare în 2015.  

Tăriceanu a moștenit problema de la Guvernul Adrian Năstase, artizanul privatizării Petrom din 2004. Cu un an înainte, prin Ordonanța 55/2003, acesta stabilea că "Salariații Societății Naționale a Petrolului «Petrom» - S.A. București au dreptul să achiziționeze acțiuni ale societății până la limita de 8% din capitalul social, la același preț cu care se vor vinde acțiunile în cadrul procesului de privatizare", cu mențiunea că "cota procentuală ce urmează a fi achiziționată de salariați și momentele la care se va realiza achiziționarea acțiunilor de către aceștia vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului".

Prețul acțiunilor Petrom a "decolat" pe Bursa de Valori București după privatizare. "Astfel, potrivit prevederilor legale, prețul de vânzare al unei acțiuni Petrom era de 0,0525 euro/acțiune, adică 2.158 lei/acțiune (lei vechi - n.r.), iar valoarea de piață la data de 08.06.2005 era la BVB de 3.700 lei/acțiune Petrom, deci o diferență de 1.542 lei/acțiune (un plus de peste 71% - n.r.)", se arată în motivarea sentinței din ianuarie 2015 a ÎCCJ din dosarul privatizărilor strategice, în care au fost condamnați, printre alții, foștii miniștri ai Economiei și Comunicațiilor din Cabinetul Tăriceanu, Codruț Sereș și Zsolt Nagy.

Google extinde o investiție în centre de date din Olanda cu 1 miliard de euro, la 2,5 miliarde de euro CITEȘTE ȘI Google extinde o investiție în centre de date din Olanda cu 1 miliard de euro, la 2,5 miliarde de euro

Potențialul de profit nu i-a scăpat lui Liviu Luca, șeful principalului sindicat din compania care, în 2005, număra circa 57.000 de angajați cu drept de a achiziționa acțiuni. Astfel, la inițiativa acestuia, a fost înființată Asociația Salariaților Petrom, scopul fiind ca pachetul de 8% din Petrom să fie transferat Asociației și nu direct salariaților. Planul mai prevedea contractarea unui împrumut de peste 235 milioane euro de la Credit Suisse pentru finanțarea cumpărării de către Asociație a acțiunilor respective

Pentru asta, însă, trebuia obținută o ordonanță de urgență a Guvernului care să schimbe în acest sens legislația privatizării Petrom, prevăzând vânzarea procentulului de 8% din capitalul Petrom către Asociația Salariaților și nu direct către angajații companiei.

"În acest caz au acționat organizat, planificat și concertat constituenții grupului infracțional organizat extern, cetățenii străini Stantchev Stamen și Susak Michal, în cooperare cu aderenții la acest grup, respectiv cetățenii români Nagy Zsolt, Sereș Ioan Codruț și Kerekeș Gabor, în perioada 24.05.2005 - aprilie 2006, în scopul culegerii și folosirii de informații ce nu sunt destinate publicității, în vederea facilitării/obținerii/aprobării de către Guvernul României a unui proiect de act normativ privind achiziționarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom aflat în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului / O.P.S.P.I. de către o persoană juridică - Asociația Salariaților (PAS) Petrom, ce a fost interpusă, de către liderul acesteia (președintele Luca Liviu), pentru a reprezenta interesele salariaților, ceea ce conducea la realizarea - direct sau indirect - a unui beneficiu financiar", se menționează în motivarea sentinței de condamnare din 2015.

VIDEO Coliziune între două avioane de vânătoare de tip Eurofighter în nordul Germaniei CITEȘTE ȘI VIDEO Coliziune între două avioane de vânătoare de tip Eurofighter în nordul Germaniei

Mai mulți miniștri s-au opus însă modificării legislației de privatizare a Petrom, astfel că planul a eșuat în cele din urmă. Demersurile s-au derulat însă timp de mai mulți ani. Astfel, în 2008, Asociația Salariaților Petrom condusă de Luca susținea că vânzarea acțiunilor Petrom în mod direct către salariați poate fi interpretată ca fiind "o îngrădire a dreptului garantat de Constituție la libera asociere".

Tot în 2008, premierul Tăriceanu recunoștea public că a fost audiat la DIICOT în această speță. Alți miniștri audiați de procurori în acest dosar au fost Vasile Blaga, Adriean Videanu, Ionuț Popescu, Gheorghe Seculici, Marko Bela și Bogdan Olteanu.

"La DIICOT este, după cum știți, în cercetare vânzarea pachetului de 8% al acțiunilor Petrom către salariați. Am fost invitat în calitate de martor. Am fost invitat și am depus mărturie în calitate de martor privitor la modul cum s-a abordat, la nivelul Guvernului, această problemă a vânzării pachetului de acțiuni. Subiectul datează din 2005 și cercetările au ajuns în acest moment, probabil, în faza de finalizare. În această privință vreau să fiu foarte clar, ca să nu las loc la nici un fel de speculații: Legea de privatizare a Petrom prevede vânzarea unui pachet de 8% din acțiuni către salariați. La momentul la care proiectul de act normativ privind vânzarea efectivă a fost adus la Guvern, vânzarea urma să se facă către Asociația Salariaților, ceea ce este o diferență, poate nu ușor de sesizat la prima vedere, dar importantă.  Actul normativ a fost respins tocmai pentru că nu respecta prevederile inițiale ale legii. Mai departe nu s-a mai întâmplat nimic. Nici în momentul de față acest lucru nu a fost realizat, pentru că proiectul nu a mai fost repus pe masa Guvernului", declara Tăriceanu în noiembrie 2008.

Putin laudă exportul de armament rus în lume CITEȘTE ȘI Putin laudă exportul de armament rus în lume

Potrivit motivării sentinței din 2015 din dosarul privatizărilor strategice, Tăriceanu le-a declarat procurorilor DIICOT că "nu a primit niciun fel de sugestii sau influențe în legătură cu proiectul de act normativ privind vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, dar că a primit informații din partea SRI referitoare la acest demers".

Aceeași sursă arată că "Din înscrisul depus de inculpatul Stantchev Stamen în cursul urmăririi penale, respectiv documentul în limba engleză, tradus ulterior, intitulat „Către guvernul României, prim ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu”, adresat de C.S.F.B. Europe Ltd., datat 05.12.2005 și semnat de Susak Michal, prin care se solicită de către acesta o întâlnire cu primul ministru în data de 12.12.2005, pentru o discuție referitoare la vânzarea pachetului de 8% acțiuni Petrom, rezultă că între Susak Michal și prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu, a existat o întâlnire anterioară într-una din zilele săptămânii 28.11.2005 – 02.12.2005, la Cluj, în aceeași problemă".

Pe de altă parte, tot în motivare se arată: "În ședința din 12 iulie 2005, în referire la același proiect de act normativ, a cărui dezbatere fusese amânată, ministrul Vasile Blaga, constatând din nou lipsa semnăturilor de la Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și Ministerul Justiției (MJ), afirmă: „N-o dăm, pur și simplu. Discutăm prin lege de toamnă”, iar Călin Popescu Tăriceanu: „Fiecare ridică mâna și ia cât poate, cât apucă”, în referire la neregulile ce transpar din proiectul de act normativ. De fapt, între membrii Guvernului se fac chiar glume cu subînțeles în legătură cu același proiect de act normativ, Călin Popescu Tăriceanu întrebând-o pe Monica Luisa Macovei, ministrul Justiției, ce nu-și dăduse avizul: „Dar vrei și tu? Dacă e așa, dacă se dă…?”. Se poate constata așadar că forma în care MEC, prin ministrul Sereș Ioan Codruț, a înțeles să prezinte proiectul actului normativ în discuție a ridicat serioase, aproape unanime îndoieli cu privire la corecta rezolvare a drepturilor salariaților".

Fotbaliștii de tineret ai României s-au calificat în premieră în semifinalele Euro și după 56 de ani la Olimpiadă CITEȘTE ȘI Fotbaliștii de tineret ai României s-au calificat în premieră în semifinalele Euro și după 56 de ani la Olimpiadă

Cert este că, tot în 2008, un grup de salariați Petrom s-au săturat să aștepte și au dat Guvernul în judecată la Curtea de Apel Pitești, cerând instanței să oblige Guvernul să adopte HG-ul la care acesta se angajase prin legislația de privatizare a companiei, prin care să stabilească cota din capitalul Petrom ce urmează să fie vândută angajaților companiei, momentul și modalitatea vânzării. Curtea le-a dat dreptate, arătând că, "Nefiind contestat dreptul pârâtului de a alege momentul în care se va adopta hotărârea solicitată de reclamanți (...), puterea autorității nu poate depăși limita unui interval rezonabil, dincolo de care dreptul invocat prin acțiune devine iluzoriu, lipsit total de conținut, ceea ce echivalează cu o negare a însăși existenței dreptului".

Guvernul a făcut însă recurs la ÎCCJ și a avut câștig de cauză, Înalta Curte argumentând că "pe calea contenciosului administrativ nu se poate pretinde autorității publice o anumită conduită generală sau adoptarea unui anumit act normativ, ceea ce ar constitui o imixtiune nepermisă în activitatea executivului, cu încălcarea principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor statului".

Din documentarea Profit.ro rezultă că, în total, din 2008 încoace, grupuri mai mici sau mai mari de salariați Petrom au intentat cel puțin 9 acțiuni în justiție pentru a obliga Guvernul să le vândă acțiunile promise. Mai mult, speța a ajuns în 2011 și la Curtea Constituțională, cu reclamația că este neconstituțional ca legislația de privatizare a Petrom să nu prevadă un termen de emitere a HG-ului pentru vânzarea acțiunilor către salariați. CCR a respins reclamația, arătând că "Faptul că prevederile de lege criticate nu conțin un termen rezonabil înlăuntrul căruia Guvernul să fie obligat a emite o hotărâre pentru ca salariații Societății Comerciale "Petrom" - S.A. să intre în posesia acțiunilor nu înseamnă că acestea sunt neconstituționale, ci poate fi interpretat ca neîndeplinirea de către Guvern a unei obligații de a face, astfel încât persoanele interesate pot promova o acțiune în justiție". 

FOTO A fost ales cel mai urât câine din lume CITEȘTE ȘI FOTO A fost ales cel mai urât câine din lume

Pe scurt, toate procesele intentate de salariații Petrom au eșuat la ÎCCJ, cu argumentul că justiția nu poate obliga Guvernul să adopte o Hotărâre, întrucât astfel s-ar încălca separația puterilor în stat.

Cu excepția ultimului, demarat în 2015. Pe 8 mai anul acesta, instanța supremă a decis să oblige "pârâtul Guvernul României să adopte o hotărâre de guvern pentru punerea în aplicare a dispozițiilor art. 9 din anexa 1a O.U.G. nr. 49/1997, astfel cum a fost modificat prin O.G. nr. 55/2003, în vederea vânzării de acțiuni ale OMV Petrom S.A., până la limita de 8% din capitalul social, la același preț la care au fost vândute acțiunile în cadrul procesului de privatizare, sub sancțiunea unor penalități de 1.000 lei pe fiecare zi de întârziere de la data pronunțării prezentei decizii și până la executarea obligației". Motivarea deciziei nu este încă disponibilă și este posibil să nu fi fost încă nici măcar redactată.

Acțiunea principală în proces a fost intentată de un număr de peste 14.000 de reclamanți. Cu tot cu cei care au făcut cereri de intervenție pe parcurs, numărul acestora ajunge la aproape 23.000.

Soros și alți miliardari americani susțin că vor introducerea unei taxe pe averea superbogaților. Măsura, estimată să genereze venituri de 3.000 miliarde dolari în 10 ani CITEȘTE ȘI Soros și alți miliardari americani susțin că vor introducerea unei taxe pe averea superbogaților. Măsura, estimată să genereze venituri de 3.000 miliarde dolari în 10 ani

La prețul la care s-a făcut privatizarea și la care salariații ar urma să cumpere, un pachet de 8% din acțiunile OMV Petrom valorează 235,2 milioane euro. Luând în calcul prețul curent de piață al titlurilor SNP și cursul actual euro/leu, din momentul redactării acestui articol, un procent 8% din OMV Petrom are în prezent valoarea de 364,6 milioane euro, diferența fiind de peste 129 milioane euro, reprezentând un plus de 55% față de cotația la care Petrom a fost cumpărată de austriecii de la OMV.

Este de așteptat ca potențialul de profit din revânzarea de către salariați a acțiunilor SNP pe care ar urma să le primească la preț preferențial să se mențină semnificativ, chiar dacă cotația acțiunii va scădea tocmai ca urmare a perspectivei ca piața să fie "inundată" de titluri noi OMV Petrom scoase la vânzare.

În prezent, compania este controlată de grupul austriac OMV, cu 51,01% din acțiuni, celălalt acționar major fiind statul român prin Ministerul Energiei, cu 20,63% din capital. Participația statului ar urma să scadă la 12,63% dacă ministerul va vinde acțiuni Petrom către salariați la plafonul maxim prevăzut de legislația de privatizare, de 8% din capital.    

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
privatizarea petrom
actiuni petrom salariati
asociatia salariatilor petrom
liviu luca
calin popescu tariceanu
dosarul privatizarilor strategice
pachet 8% din actiunile omv petrom
grupul austriac omv