După ce jucători activi pe piața de la Londra au imprimat o mișcare de depreciere brutală ieri, după închiderea pieței valutare din România, astăzi, pe o piață mai lichidă întregul impuls a fost anulat. Cursul de schimb ajuns în jurul orei 13.00 în zona de 4,78 lei/acțiune, pe fondul și unor declarații ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu ce ar putea fi interpretate drept un mesaj de apărare a leului prin intervenții în piață. Dacă deficitul bugetar este 4,4%, „terminăm discuția cu cursul de schimb”, a afirmat acesta.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Leul a fost ieri cel mai slab din istoria sa în raport cu moneda unică europeană, după ce jucători din piața de la Londra au profitat de lichiditatea mică și au imprimat o mișcare mai abruptă ce a dus cotația chiar și peste reperul de 4,80 lei pentru un euro. La ora 13.00, întreg impulsul a fost anulat de luări de poziții de sens contrar în piața valutară românească, unde este și lichiditatea cea mai mare.
Cursul de schimb s-a întors în zona de 4,78 lei/acțiune, practic exact în punctul de plecare al saltului semnificativ, de peste 2 bani, de ieri, așa cum se vede pe graficul atașat.
În ceea ce pare a fi o reacție speculativă catalizată și de un derapaj pe final de an al deficitului bugetar, evoluția pe curs a fost comentată chiar în această dimineață de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. “Corectarea nu se va putea face doar din deprecierea cursului de schimb. Și nici nu cred că e bine”, a declarat acesta la conferința anuală organizată de Asociația Analiștilor Financiari Bancari din România. „Creșterea cursului nu face decât să facă mai dificilă finanțarea deficitului bugetar.”
Sunt declarații care vin în contextul în care noul Guvern, condus de liberalul Ludovic Orban, a anunțat că va acționa conform legilor în vigoare, în sensul unor creșteri ale salariului minim și majorării pensiilor. Pe de altă parte, încercarea de reversare a politicii salariale stimulative din ultimii ani, dorită de o mare parte a mediului corporativ cu capital străin, s-ar poate face ascuns, prin inflatarea monedei naționale, iar acest lucru ar urma să se răsfrângă și asupra cursului de schimb.
La BNR există încă de acum 7 ani un diagnostic asupra faptului că tăierile salariale din anul 2010 au fost prea dureroase, reacția publicului foarte negativă, iar în România nu se poate face corecție nominală, ci doar treptată, prin inflație.
Declarațiile de astăzi ale guvernatorului Isărescu vin să nuanțeze această poziție. “Corecția deficitului extern trebuie făcută în principal prin corecția deficitului public”, a afirmat acesta. Lucrurile ar fi cu atât mai încurajatoare sub acest aspect pentru curs având în vedere că 80% din deficitul extern este reprezentat de deficitul fiscal. Cel care de 3 decenii își leagă numele de conducerea Băncii Naționale afirmă că dacă deficitul bugetar rămâne la 4,4%, „terminăm discuția cu cursul de schimb”.
Declarația guvernatorului ar putea fi interpretată drept un mesaj de apărare a leului prin intervenții în piață. A fost impulsul de depreciere de ieri imprimat de investitori instituționali nerezidenți unul pasager? Mesajul de la BNR spune că așa ar putea sta lucrurile. “Trecem printr-un moment mai greu, dar controlabil, administrabil. Nu cred că piețele își doresc tensiuni mari în România”, a declarat Isărescu.
