Președintele Iohannis a semnat un proiect de lege care introduce reguli privind prestarea de servicii de finanțare participativă pentru afaceri, ținând cont de faptul că până în momentul de față, la nivel național, nu există un act normativ care să reglementeze această activitate. Legislația este necesară pentru a transpune reglementări UE și contribuie la asigurarea la asigurarea unor condiții de concurență echitabile între furnizorii de servicii de finanțare participativă pentru afaceri în UE, conferind în același timp o protecție uniformă a investitorilor, potrivit Ministerului Finanțelor.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Regulamentul european stabilește cerințe uniforme privind prestarea de servicii de finanțare participativă la nivel UE, privind organizarea, autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de finanțare participativă, funcționarea platformelor de finanțare participativă, precum și privind transparența și comunicările publicitare în legătură cu prestarea de servicii de finanțare participativă în Uniune.
Regulamentul a fost elaborat cu scopul de a promova serviciile de finanțare participativă la nivel transfrontalier, pentru a facilita exercitarea libertății de a presta și de a beneficia de aceste servicii pe piața internă UE, având în vedere faptul că la nivelul mai multor state membre există deja un cadru național de reglementare a finanțării participative, adaptat la caracteristicile și nevoile piețelor locale și ale investitorilor locali, iar diferențele dintre normele de drept intern ale fiecărui stat membru sunt de natură să obstrucționeze prestarea transfrontalieră de servicii de finanțare participativă, având un efect direct asupra funcționării pieței interne a UE pentru aceste servicii.
Prin abordarea obstacolelor în calea funcționării pieței interne UE a serviciilor de finanțare participativă, prezentul regulament urmărește să promoveze activitățile transfrontaliere de finanțare a afacerilor. Prin urmare, serviciile de finanțare participativă legate de acordarea de împrumuturi consumatorilor, astfel cum sunt definiți la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), nu intră sub incidența prezentului regulament.
Finanțarea participativă reprezintă un tip de activitate în cadrul căreia un furnizor de servicii de finanțare participativă, fără a-și asuma el însuși riscuri, administrează o platformă digitală, deschisă publicului, pentru a pune în legătură sau pentru a facilita punerea în legătură a potențialilor investitori sau împrumutători cu mediul de afaceri care caută finanțare. O astfel de finanțare ar putea consta în împrumuturi, achiziționarea de valori mobiliare sau alte instrumente admise în scopul finanțării participative.
În general, prestarea de servicii de finanțare participativă se realizează cu participarea a trei tipuri de entități: dezvoltatorul de proiect care propune proiectul spre finanțare, investitorii care finanțează proiectul propus și o entitate cu rol de intermediar, sub forma unui furnizor de servicii de finanțare participativă care pune în legătură dezvoltatorii de proiecte și investitorii în cadrul unei platforme online.
Regulamentul (UE) 2020/1503 nu se aplică titularilor de proiecte care sunt consumatori în sensul articolului 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE sau ofertelor de finanțare participativă cu o contravaloare de peste 5 milioane euro cumulată pe o perioadă de 12 luni.
Actul normativ european include o serie de măsuri de protecție a investitorilor, inclusiv dispoziții privind guvernanța, evaluarea riscurilor, cerințele privind obligația de diligență, măsura în care furnizorii de servicii de finanțare participativă își pot exercita puterea discreționară atunci când oferă administrare de portofolii individuale de împrumuturi, gestionarea plângerilor, conflictele de interese, externalizarea, serviciile de păstrare în siguranță a activelor clienților și serviciile de plată, precum și garanțiile prudențiale.
Regulamentul (UE) 2020/1503 stabilește o serie de obligații în sarcina statelor membre cu privire la desemnarea la nivel național a autorității competente, regimul sancționatoriu, anumite termene de depunere a documentelor în vederea autorizării, condițiile de retragere a autorizației, comunicările publicitare, precum și cu privire la limba în care fișa cu informații esențiale privind investiția poate fi pusă la dispoziția potențialilor investitori. Autoritățile naționale competente desemnate de fiecare stat membru în conformitate cu art. 29 din Regulamentul (UE) 2020/1503 vor fi responsabile de acordarea autorizației furnizorilor de servicii de finanțare participativă stabiliți în respectivul stat membru și de supravegherea activității acestora.
De asemenea, regulamentul stabilește cerințe privind cooperarea dintre autoritățile competente la nivel UE.
În considerarea obligațiilor impuse prin regulamentul european statelor membre, la nivelul proiectului de lege au fost introduse o serie de prevederi ce vizează stabilirea unor măsuri de punere în aplicare la nivel național a Regulamentului (UE) 2020/1503, după cum urmează:
- prevederi cu privire la desemnarea A.S.F. în calitate de autoritate competentă în România pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2020/1503 în conformitate cu prevederile art. 29 al acestui regulament;
- prevederi cu privire la condițiile și procedura de autorizare de către A.S.F. a furnizorilor de servicii de finanțare participativă și de înscriere în Registrul A.S.F., precum și cu privire la notificarea modificărilor semnificative intervenite în modul de organizare și funcționare a furnizorilor de servicii de finanțare participativă;
- prevederi în aplicarea articolelor din Regulamentul (UE) 2020/1503 referitoare la anumite termene de depunere a documentelor în vederea autorizării, condițiile de retragere a autorizației ș.a.;
- prevederi în aplicarea articolelor din Regulamentul (UE) 2020/1503 referitoare la comunicările publicitare, precum și cu privire la limba în care acestea sau fișa cu informații esențiale privind investiția pot fi puse la dispoziția potențialilor investitori din România;
- prevederi cu privire la competențele de supraveghere și investigare ale A.S.F. în calitate de autoritate competentă în sensul art. 29 din Regulamentul (UE) 2020/1503, cu privire la cooperarea A.S.F. cu alte autorități competente din România sau din alte state membre și cu ESMA, precum și cu privire la regimul sancționatoriu;
- prevederi cu privire la instituțiile de credit autorizate și supravegheate de Banca Națională a României în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, care intenționează să presteze servicii de finanțare participativă pentru a corela regimul național aplicabil instituțiilor de credit prevăzut de OUG nr. 99/2006 și de reglementările emise în aplicarea acesteia cu regimul de autorizare a furnizorilor de servicii de finanțare participativă de către ASF.
De asemenea, potrivit proiectului de lege, furnizorii de servicii de finanțare participativă au obligația de a raporta la Centrala Riscului de Credit și dreptul de a consulta informațiile de risc de credit existente la Centrala Riscului de Credit a Băncii Naționale a României, în conformitate cu reglementările în domeniu emise de Banca Națională a României.
Propunerea este motivată de faptul că, pe de o parte, pentru a îndeplini cerințele Regulamentului (UE) 2020/1503 cu privire la evaluarea riscurilor aferente împrumuturilor intermediate pe platforma de finanțare participativă, este necesar ca furnizorii de asemenea servicii să acceseze informațiile privind riscul de credit, disponibile în CRC și, pe de altă parte, raportarea la CRC a informațiilor de risc de credit de către furnizorii de servicii de finanțare participativă ar permite o evaluare aprofundată a bonității debitorilor la nivel de sistem, prin accesul instituțiilor de credit la informațiilor privind împrumuturile acordate prin platforme de crowdfunding.
