Economistul american Nouriel Roubini, unul dintre cei mai înverșunați critici ai monedelor virtuale și ai tehnologiei blockchain aflată la baza acestora, și-a reluat atacurile la adresa criptomonedelor, spunând că Bitcoin reprezintă “mama tuturor bulelor”, iar blockchain nu este nimic mai mult decât o “foaie de calcul” glorificată.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Prezent la o audiere informală în fața Comisiei pentru bănci din Senatul american, Roubini, poreclit și “Doctorul Apocalipsă” datorită predicțiilor în majoritate sumbre referitoare la economia globală, a avertizat, joi, asupra pericolelor generate de investițiile în criptoactive.
“A devenit clar că bitcoin și alte criptomonede reprezintă mama tuturor bulelor, iar acest lucru explică motivul pentru care practic fiecare ființă omenească pe care am întâlnit-o între Ziua Recunoștinței și Crăciun anul trecut m-a întrebat mai întâi pe mine dacă să le cumpere sau nu. În special cei care au zero cunoștințe financiare – indivizi care nu fac diferența dintre acțiuni și obligațiuni – au intrat, practic, într-o frenezie maniacală privind cumpărarea de Bitcoin și criptoactive”, și-a început Roubini pledoaria în favoarea abandonării investițiilor în criptomonede.
Profesorul de economie de la Stern School of Business a Universității din New York, care și-a câștigat notorietatea în piețe după ce a anticipat corect criza financiară din 2008, este convins că monede virtuale au intrat în criptoapocalipsă – ultima etapă a bulei financiare.
“De la maximul bulei atins la finele anului trecut, valoarea Bitcoin s-a prăbușit cu aproximativ 70% (în funcție de săptămâna analizată) – o estimare generoasă. Alte criptomonede de top, precum Ether, EOS, Litecoin sau XRP, au scăzut cu peste 80% (sau mai mult, în funcție de săptămână), în timp ce mii de alte criptomonede – în fapt, monede-înșelătorii și token-uri-înșelătorii – au pierdut între 90% și 99% din valoare”, a spus Roubini.
Economistul american și-a reluat atacurile la adresa “escrocilor” și “șarlatanilor” din spatele monedelor virtuale și a operațiunilor de strângere de fonduri cu ajutorul acestora (ICO), despre care a declarat, anterior, că reprezintă o modalitate de eludare a regulamentelor din piețele de capital.
“Escrocii, farsorii, infractorii, șarlatanii, balenele (termen care descrie posesorii unor volume însemnate de criptomonede – n.r.) și crainicii de circ (…) au valorificat frica investitorilor din retail de a rata o oportunitate de investiție și le-au vândut, în perioada de vârf, active înșelătoare și mizerabile, care s-au prăbușit apoi în decurs de câteva luni – ceva ce nu s-a mai văzut niciodată în istoria bulelor financiare”, potrivit lui Roubini.
Bitcoin, cea mai cunoscută și mai valoroasă monedă virtuală, a înregistrat un maxim istoric de aproape 20.000 de dolari în decembrie anul trecut, însă s-a depreciat puternic în prima parte a acestui an, în prezent fiind tranzacționată în jurul a 6.000 de dolari pe unitate.
Potrivit lui Roubini, Bitcoin și celelalte criptoactive nu pot fi catalogate ca monede, în condițiile în care nu reprezintă nici un mijloc de plată general acceptat și nici un depozit de valoare stabil, fluctuațiile de preț putând ajunge și la 20-30% într-o singură zi.
În ceea ce privește tehnologia blockchain aflată la baza majorității monedelor virtuale, economistul spune că nu reprezintă altceva decât o “ glorificată foaie de calcul, sau o bază de date în Excel”, fiind una dintre “cele mai supraevaluate și mai puțin folositoare tehnologii din istorie”.
Roubini citează și probleme de scalabilitate și securitate în ceea ce privește monedele virtuale și blockchain. Scalabilitatea se referă la proprietatea unui sistem de a suporta corect un volum mai mare de procese/tranzacții și de a permite extinderea acesteia.
Spre exemplu, Bitcoin poate procesa, în medie, 7 tranzacții pe secundă, Ripple (XRP), criptomoneda cu cea mai mare scalabilitate, ajunge la o rată de procesare de 1.500 tranzacții pe secundă, în timp ce procesatorii de plăți precum Visa și MasterCard pot depăși 20.000 de tranzacții pe secundă.
“Este timpul să punem capăt entuziasmului exagerat. Bitcoin este un dinozaur lent și ineficient din punct de vedere al energiei consumate, care nu va fi niciodată capabil să proceseze tranzacții la fel de rapid sau de ieftin precum o foaie Excel”, potrivit lui Roubini.
