”Am o treime din pensia unui judecător și am avut numai funcții de conducere o lungă perioadă de timp, și în socialism, și după, da?
Dar nu-s nemulțumit că plătesc 10% contribuții de asigurări de sănătate la ce depășește 3.000 de lei pensie, pentru că-i normal să plătesc. Suntem una din puținele țări din lume în care pensionarii nu plăteau contribuții de asigurări de sănătate. Eu-s nemulțumit că s-a luat decizia de guvern, de exemplu, să majoreze salariul minim pe economie de la 1 iulie, da? - de la 4050 la 4350 - în timp ce plafonul ăsta de 3000 de lei mi-l menține în continuare, deși am avut o inflație anul trecut de 10%.
Deci eu mă așteptam ca și acest plafon de 3000 de lei să crească undeva la 3500-3800 de lei. Deci fiecare avem câte o nemulțumire, dar asta nu mă împiedică să afirm că ceea ce face guvernul la ora actuală, condus de premierul Bolojan, e ceea ce România are nevoie. Acest lucru nu am cum să-l neg, deși sunt și eu nemulțumit, da?”, a afirmat Theodor Stolojan, la B1 Tv.
În vara anului trecut, Stolojan afirma că trebuie făcută o analiză serioasă a fiecărui sector public, înainte ca viitorul guvern să ia măsuri fiscale.
Fostul prim-ministru a mai spus că PNL ar trebui să renunțe la ideea menținerii cotei unice de impozitare, liberalul susținând că aceasta și-a îndeplinit deja rostul și acum este necesară o regândire a filosofiei fiscale.
”Ca să spui că e bună sau rea (taxa pe tranzacțiile bancare - n.r.), trebuie să spui de ce ai nevoie de ea, în primul rând, înainte de a analiza efectul pentru economie. Sigur, căutăm acum mijloace de a crește veniturile statului, bugetului public. Și înainte de a căuta noi taxe, trebuie să ne gândim ce sistem de impozite și taxe avem în prezent, dacă este un sistem în regulă sau nu. Așa putem discuta, sunt multe genuri de taxe în lume. Știți că, la un moment dat, chiar și în România, cu vreo câteva sute de ani în urmă, era taxă pe fereastră”, a declarat Theodor Stolojan.
Stolojan s-a referit la veniturile și mai ales la cheltuielile din buget și a subliniat că, la capitolul cheltuieli, România a doptat cele mai proaste metode.
”În primul rând, știți foarte bine că un buget are două componente: venituri, cheltuieli. Or, noi la cheltuieli am adoptat întotdeauna cele mai simple și mai proaste metode. Și vă dau doar trei exemple. Mă rog, s-a propus la un moment dat, chiar ministrul Finanțelor care este astăzi a dat indicații la toate ministerele care dispun cheltuieli pe seama bugetului țării să reducă cheltuielile cu 5%. Sigur că e cea mai simplă măsură. Nu mai facem nicio analiză. Cine are nevoie de bani, cine nu are nevoie, cine e supra-încărcat cu personal, cine dimpotrivă are personal prea puțin, le spunem la toți să reducem cu 5%. Ați văzut că astăzi cineva mai în glumă, mai în bășcălie spunea: dar de ce să reducem cu 10% și să nu reducem cu 20%?”, a spus Stolojan.
Liberalul a arătat și de ce nu e bine să se taie din cheltuieli la instituții.
”Se taie cheltuielile curente de întreținere, consumabile în instituții. Se taie la investiții, evident, că e cel mai simplu și nu produce prea mult deranj public, ca să spun așa. Dar ia gândiți-vă ce înseamnă a tăia consumabilele într-un spital, unde ca să faci analize cu computerul tomograf, cu rezonanța magnetică, ai nevoie de consumabile. Momentul în care ai tăiat, cel mai simplu, consumabilele, care se cheamă cheltuieli de întreținere, în momentul acela creezi o altă cheltuială extrem de neproductivă, și anume plătesc salarii la medici care, de fapt, nu pot să-și facă treaba pentru că nu ai consumabile. Aceleași lucru se întâmplă la școli, unde am făcut mari investiții, dotăm școlile cu computere, cu fel de fel de instrumente moderne și le tăiem acum cheltuielile curente, pentru că reducem deficitul. Și în sfârșit, există și o a treia metodă, iarăși neprofesionistă, dar aplicată cu multă voioșie, înghețând salariile și pensiile. Și în felul acesta reducem puterea de cumpărare a pensionarilor, a angajaților din sectorul public”, a explicat Stolojan.
Theodor Stolojan a arătat și ce este de făcut în această situație, și anume o analiză serioasă a fiecărui sector public.
”Întrebarea este ce e de făcut totuși? Ce e de făcut se cheamă întotdeauna o analiză serioasă a fiecărui sector public și a vedea în ce măsură lucrurile acolo trebuie corectate, trebuie îmbunătățite. De aici rezultă și eliminarea de fapt că problema nu e să reduci cheltuielile în general, problema e să reduci cheltuiele neproductive din sectorul public (...)”, a subliniat Stolojan.
De asemenea, Stolojan a precizat că sistemul fiscal din România are multe anomalii și că trebuie corectat.
”Sistemul fiscal din România, așa cum spuneam, are foarte multe anomalii. Și el trebuie corectat într-o gândire de ansamblu. Și vă dau un exemplu, noi avem o serie de provocări. De exemplu, se extind tot mai mult vânzările de mașini electrice. Deci, presupunem că în următorii ani scad vânzările de motorină de benzină. Noi avem accize foarte mari la motorină. Cu ce vom înlocui aceste accize dacă tot mai mult populația trece pe autovehicule electrice, care consumă energie electrică și nu motorină sau benzină? Deci iată o provocare care stă în fața sistemului fiscal românesc și care trebuie regândit (...)”, a afirmat Stolojan.
Theodor Stolojan a criticat, în final, PNL pentru că nu vrea să modifice cota unică.
„PNL, partid din care fac și eu parte, are o și el o mantră, să nu renunțăm la cota unică”, a comentat Theodor Stolojan adăugând că nu a fost realizat niciun studiu care să justifice menținerea cotei unice în contextul economic actual al României.
.„A sosit timpul să modificăm cota unică în această etapă. Eu am susținut-o în 2005 și aveam în minte foarte limpede ceea ce mulți dintre colegii mei aveau atunci în minte, anume că această cotă unică își va produce efectul benefic până la recuperarea decalajelor”, a spus Stolojan.
El a amintit că România a ajuns în 2024 la un PIB pe cap de locuitor aproape 80% din media UE, ceea ce reprezintă un progres suficient din perspectiva utilității cotei unice de impozitare.
„Trebuie să ne punem și noi întrebarea de ce majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au un alt sistem de impozitare decât cota unică”, a mai spus Theodor Stolojan.
Pe de altă parte, fostul premier a criticat instituirea unei taxe de solidaritate pentru veniturile de peste 10.000 de lei lunar, afirmând că pragul este fixat prea jos. Astfel, va fi lovită clasa de mijloc, cea care ar trebui stimulată. Stolojan a spus că un prag de 20.000 de lei ar fi unul mai rezonabil.
