Randamentele au urcat cu 9-27 de puncte de bază, în funcție de scadență, comparativ cu joi.
Față de finele lunii februarie, chiar înainte de atacul comun al SUA și Israelului asupra Iranului, randamentele au urcat cu 56-97 de puncte de bază, în funcție de scadență.
„Randamentele pe termen lung au crescut din nou în regiune, în condițiile în incertitudinea rămâne ridicată. Monedele din Europa Centrală și de Est rămân, de asemenea, mai slabe față de euro”, arată o analiză Erste.
Titlurile în lei la 10 ani au ajuns la un randament de 7,1% pe an vineri, cu 25 de puncte de bază peste nivelul de joi și cu 87 de puncte de bază peste cel din urmă cu două săptămâni.
Acestea se apropie de randamentul titlurilor în forinți maghiari, care se află în jurul pragului de 7,2% pe an, după ce luni au depășit pragul de 7,4%. Randamentele Poloniei la 10 ani au urcat cu circa 13 puncte de bază, la 5,8%, iar cele ale Cehiei cu 8 puncte de bază, la aproape 5%.
Evoluția vine în contextul menținerii cotației țițeiului Brent în jurul valorii de 100 de dolari/barilul, pe fondul celei mai grave perturbări a comerțului cu petrol din istorie, cum a fost numită de Agenția Internațională a Energiei.
„Titlurile de presă din Orientul Mijlociu rămân principalul factor determinant al piețelor ratelor de dobândă. Cum cotația Brent a depășit din nou 100 USD/bbl, odată cu ideea unei perturbări mai lungi, au crescut și așteptările inflaționiste, iar piețele prevăd o reacție a băncilor centrale”, arată ING.
Erste a majorat prognoza de inflație pentru regiune de la 3,2% la 3,5%, pe fondul creșterii prețurilor la petrol și gaze naturale, dar cu ipoteza că acestea vor scădea gradual în următoarele luni.
Și în piețele centrale se înregistrează creșteri ale dobânzilor, chiar dacă de mai mică anvergură. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a crescut cu 30 de puncte de bază în ultimele două săptămâni la 3%, marcând cel mai ridicat nivel din toamna anului 2023.
"O continuare a războiului ar putea crește presiunile inflaționiste și ar putea determina BCE să înăsprească politica monetară, cel puțin temporar", avertizează UniCredit Bank.
Pe de altă parte, UniCredit consideră că reacția piețelor la perturbările aduse de război – în condițiile restricționării severe a traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, a rămas restrânsă.
„Șocul energetic declanșat de conflictul din Iran a rămas până acum sub control – atât în ceea ce privește amploarea creșterilor de prețuri, cât și numărul de mărfuri afectate”, arată economiștii băncii italiene.
UniCredit notează măsurile de intervenție luate deja de unele țări europene, precum reducerea temporară a accizei la carburanți în Portugalia sau plafonarea prețurilor în Ungaria. Totodată, Italia și Slovenia solicită Comisiei Europene reactivarea măsurilor de urgență aplicate după invazia Ucrainei de Rusia în 2022.
Unii analiști au sugerat o reducere a accizelor și în România pentru a modera presiunile inflaționiste, în condițiile în care rata inflației este așteptată să urce din nou spre 10% pe an, după o ușoară temperare în ultimele luni, la 9,3%.



















