Vânzările cu amănuntul au scăzut în ianuarie cu 9% pe serie brută și cu 6,5% pe serie ajustată, o contracție cu mult peste estimările analiștilor. Adrian Codirlașu, președintele CFA Society Romania (asociația profesioniștilor în investiții din România) spune despre cifre că sunt „spectaculoase” și că a trebuit să citească de mai multe ori comunicatul de la Statistică pentru a se convinge că sunt corecte.
„Asta mi se pare cea mai îngrijorătoare știre de la începutul anului”, spune Codirlașu.
Mai mult, dacă la vânzările retail scăderea este atât de ridicată, la servicii s-ar putea să fie și mai mare, crede analistul.
„Am fi norocoși dacă avem 0,5% creștere PIB. Sunt șanse foarte mari să fie un mic minus pe tot anul. Să avem recesiune. Nu doar tehnică”, adaugă el.
Economia a înregistrat două trimestre consecutive de scădere în a doua jumătate a anului trecut, cel mai puternic în T4, de 1,9% față de T3. Economiștii și-au redus recent prognozele de creștere economică, cele mai multe fiind în jurul a 1% pe an. Dinamica PIB a fost de 0,7% în 2025, după o creștere de doar 0,9% în 2024.
De la începutul lunii martie din acest an se adaugă și șocul negativ al efectelor războiului din SUA/Israel – Iran, asupra piețelor de energie, care au dus și la volatilitate în piețele financiare și de datorie.
Pe fondul aversiunii la risc, România ar putea fi afectată și pe canalul costurilor de împrumut, în condițiile unei datorii publice de 60% care este scump de finanțat și în acest moment, avertizează analiștii.
„Cele mai riscante sunt România și Ungaria în UE. Ele ies în evidență”, spune Codirlașu.
Acciza trebuie scăzută
Prețurile petrolului și gazelor au crescut cu circa jumătate într-un termen foarte scurt, pe fondul temerilor aprovizionării prin Strâmtoarea Ormuz. România este deosebit de sensibilă la scumpirea petrolului: la fiecare majorare de 10% inflația crește cu 0,5 pp într-un interval de 6-12 luni, arată ING.
Inflația este oricum ridicată, la 9,6% pe an în ianuarie, fiind împinsă în sus la jumătatea anului trecut de creșterea facturilor la energie, apoi de creșterile de TVA și accize. Codirlașu estimează că inflația va trece ușor peste 10% în perioada următoare.
În condițiile în care din prețul motorinei de 9 lei circa 5 lei sunt taxe, președintele CFA susține o reducere temporară a accizei la carburant, având în vedere că bugetul a fost construit pe un preț mai mic al petrolului.
„Deci eu aici văd soluția, o parte din veniturile astea suplimentare să le dea înapoi consumatorului, reducând temporar acciza. Statul își asigură veniturile pe care și le propusese, dar lasă ceva mai mult și consumatorului”, spune analistul.
„Orice măsură care se reducă inflația e binevenită și va susține consumul și economia. Altfel, dacă menținem inflația asta mare, n-are cum să crească consumul și cred că ne îndreptăm spre recesiune pe datele de azi”, adaugă el.
Dragoș Cabat, membru al boardului CFA, respinge ideea unor reduceri de accize sau înlesniri doar pentru anumite sectoare, așa cum s-a vehiculat la nivelul Ministerului Energiei.
„Nu mi se pare normal să vii cu ideea că ajuți anumite sectoare. O să ajuți pe cine țipă mai tare și pe cine are putere mai mare social sau politic. Abordarea corectă mi se pare cea de a scădea acciza”, spune Cabat.
Ajustare prin inflație
România are de departe cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și nu va scăpa prea curând de acest loc. Codirlașu estimează că am putea încheia anul cu o rată anuală de 7-8% pe an cu circa un punct procentual peste estimările CFA din toamna anului trecut.
Cheltuielile bugetare sunt majorate cu 55 de miliarde de lei față de anul trecut, dar își vor menține ponderea în PIB (la 43,3%), în timp ce veniturile bugetare sunt estimate în creștere (cu 1,3 pp la 36%).
„Cheltuielile, când le pui în buget, alea se vor și face. Veniturile sunt o poveste. Bugetul este făcut pe creștere economică. Dacă nu vei avea atâta, nici veniturile nu o să le ai. Într-o situație de aproape stagnare economică, că o să fie cu minus sau cu plus 1, cum o să fie, în multe companii o să aibă profituri mai mici”, spune Cabat.
El se așteaptă ca situația inflaționistă să continue până la ajustarea bugetară.
„Va dura până când se va reechilibra situația existentă. Au fost creșteri de salarii mai mari decât ne-am fi putut permite. Și astea acum trebuie să fie mâncate de inflație, de orice altceva, până când se va reajusta la capacitatea reală a României de a fi competitivă”, spune Cabat.
Codirlașu avertizează însă că atâta vreme cât se va menține un nivel ridicat al deficitului bugetar, România va continua să aibă o inflație ridicată. Mai mult, deficitele bugetare mari nici n-au mai reușit să susține creșterea PIB în ultimii ani, analiză pe care o fac tot mai mulți economiști în ultima vreme.
„Ne-am împrumutat 9% din PIB să importăm”, spune Codirlașu. „Apoi punem că dacă nu creștem taxarea, ne downgradează agențiile. Ne uităm la ultimii 5 ani, am avut în fiecare an două sau trei episoade de creștere de fiscalitate. Fiscalitatea crescută ne-a adus în situația aceasta”, adaugă economistul.
Salariul mediu net a scăzut cu 4,5% în decembrie, în termeni reali, fiind în scădere ajustat cu inflația începând cu luna iulie.
„Ăsta e modul prin care corectăm deficitele: prin inflație. Generăm inflație, salariile nu cresc cât inflația și așa se corectează deficitele. Numai că deficitul e mare, ceea ce înseamnă tot inflație mare. Singurul mod de a rupe șirul acesta este prin reducerea cheltuielilor, căci practic cheltuielile exagerate ne-au adus în situația aceasta. Punând taxe mai mari și generând inflație nu facem decât să ducem în față problema”, spune Codirlașu.
Ținta de deficit poate fi atinsă, cu anumite condiții
Analiștii consideră că ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru acest an, în scădere de la 7,6% din PIB în 2024, ar putea fi atinsă, însă cu stabilitate politică.
„Dacă vom avea același guvern, adică același prim-ministru și aceeași componență a coaliției de guvernare, ținta de deficit este realizabilă. Dacă nu vom avea același prim-ministru și unul dintre partide nu va mai fi acolo în coaliție – USR - atunci o să ne întoarcem la veche abordare populistă”, crede Cabat.
