ULTIMA ORĂ România ajunge la cele mai mari costuri de finanțare din ultimul an. Cea mai mare creștere a randamentelor din regiune GRAFICE

Finanțele au împrumutat 290 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni pe piața internă, scadente în aprilie 2035. Subscrierile au fost de aproape 729 de milioane de lei, peste prospectul de 500 de milioane de lei.

Chiar dacă cererea a depășit oferta, randamentul mediu a continuat să crească și a ajuns la 7,42% pe an, față de 6,82% luna trecută.

CITEȘTE ȘI ANUNȚ România discută cu americanii un fond comun de investiții

Randamentele au crescut abrupt și în piața secundară, pe toată curba de scadențe.

Față de miercuri, randamentele titlurilor la 10 ani au urcat cu 13 puncte de bază, la 7,41% pe an, cel mai ridicat nivel de după septembrie 2025, depășind chiar și vârfurile mai recente din mai, de la demiterea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, respectiv debutul războiului din Golful Persic, care a perturbat piețele internaționale de energie.

Au crescut semnificativ și randamentele la scadențele pe termen mediu și scurt, cu 26-29 de puncte de bază într-o singură zi. Față de săptămâna precedentă, randamentele au urcat cu 30-40 de puncte de bază pe toate scadențele.

CITEȘTE ȘI Siegfried Mureșan promite: NU vor exista creșteri de taxe sau impozite. Relaxare fiscală și revenire la cota TVA de 19% - ”de îndată ce este posibil”. Atenție deosebită pentru companiile de stat, cu listări sau privatizări

Îngrijorările privind cursurile ratelor de schimb și situația fiscală rămân în centrul atenției în regiunea Europei Centrale și de Est, arată analiștii Erste Bank.

„Între timp, leul românesc s-a depreciat până la un nou minim record față de euro, evidențiind persistența presiunilor asupra monedei. Și celelalte monede din regiune au fost supuse presiunilor, zlotul polonez (PLN) și forintul maghiar (HUF) depreciindu-se în raport cu euro, în timp ce dolarul american a continuat să se aprecieze față de moneda comună. Dacă această tendință se menține, ea ar putea alimenta presiunile inflaționiste importate, în special având în vedere expunerea regiunii la prețurile materiilor prime exprimate în dolari”, explică analiștii Alex Maalekji Akkawi și Juraj Kotian de la Erste.

CITEȘTE ȘI Ce înseamnă un "refuz la plată". Suma a scăzut după ce a depășit un prag record. Biletele la ordin, instrumentele cu cea mai mare pondere în totalul refuzurilor

Randamentele titlurilor românești cu scadența la 10 ani înregistraseră, la închiderea pieței de ieri, cea mai mare creștere din regiune în ultima săptămână, de 16 puncte de bază.

Cele ale Cehiei și Poloniei au coborât cu 5, respectiv 3 puncte de bază, în tip ce cele ale Ungariei au urcat cu 3 puncte de bază, iar cele ale Slovaciei cu 9 puncte de bază.

„O nouă zi aduce o nouă direcție pentru piețe. Sentimentul investitorilor s-a schimbat din nou ieri, iar în regiune am asistat la o reevaluare puternică în sens mai restrictiv a așteptărilor privind dobânzile, iar randamentele de-a lungul curbei au revenit la maximele anterioare”, notează Frantisek Taborsky, strateg pentru piețe valutare și titluri cu venit fix la ING Bank.

În ultima săptămână, euro a urcat față de leu cu 0,2%, în timp ce față de coroana cehească a crescut cu 0,4%, față de zlotul polonez cu 0,5% și față de forintul maghiar cu 0,1% - o creștere abruptă fiind însă înregistrată ieri în raport cu moneda maghiară, de circa 0,9%.

CITEȘTE ȘI BPN al PSD a decis să nu voteze guvernul Siegfried Mureșan. Decizia finală va fi luată de Consiliul Politic Național

Banca olandeză anticipează că mediul se va menține nefavorabil monedelor ECE, în contextul creșterii prețurilor la energie pe piețele globale și al aprecierii dolarului american în raport cu euro.

„Prin urmare, ne menținem perspectiva negativă și anticipăm noi slăbiri ale monedelor din regiune, zlotul polonez fiind probabil cel mai vulnerabil în acest context, având în vedere poziția mai acomodativă a băncii centrale în raport cu celelalte bănci centrale din regiune”, adaugă Taborsky.

România plătește cele mai mari costuri de finanțare la 10 ani, urmată de Polonia (circa 6,3% pe an), Ungaria (5,8% pe an) și Cehia (5,3% pe an).

Investitorii au penalizat și economiile avansate, ca urmare a deteriorării situației fiscale și creșterii inflației și au majorat dobânzile cerute pentru finanțarea datoriei publice.