Dincolo de geaca de piele transformată în marcă personală, povestea lui este cea a unui inginer care a rămas la conducerea aceleiași companii mai bine de trei decenii, traversând perioade în care Nvidia părea o afacere de nișă și, deopotrivă, etape în care viitorul său era departe de a fi sigur.
Născut în 1963, în Taiwan, Huang a studiat ingineria electrică la Oregon State University și a obținut ulterior un master la Stanford. Înainte de Nvidia, a lucrat la AMD și LSI Logic, experiențe care l-au apropiat de proiectarea cipurilor și de dificultatea construirii unei companii într-o industrie dependentă de investiții uriașe.
Compania pornită de la grafica pentru jocuri
În 1993, Jensen Huang a fondat Nvidia împreună cu Chris Malachowsky și Curtis Priem. Cei trei au pariat că grafica tridimensională va deveni una dintre marile utilizări ale computerului personal, deși piața era fragmentată, iar numeroși producători de cipuri concurau pentru aceiași clienți.
Nvidia a supraviețuit unor lansări nereușite, și-a schimbat rapid direcția și a ajuns să domine grafica pentru PC.
În 1999, compania a lansat GeForce 256, promovat drept primul GPU, o denumire care avea să intre definitiv în vocabularul tehnologiei. Succesul din jocuri a finanțat însă un pariu și mai important: folosirea procesoarelor grafice pentru calcule generale.
Pariul care a pregătit explozia AI
Platforma CUDA, lansată în 2006, le-a permis cercetătorilor să folosească puterea paralelă a GPU-urilor în afara graficii. Ani la rând, investiția a părut prea tehnică pentru publicul larg, dar rețelele neuronale și modelele generative au demonstrat că exact acest tip de calcul era necesar pentru inteligența artificială modernă.
Huang nu a inventat singur AI și nici nu a prevăzut fiecare etapă a revoluției, însă a păstrat compania concentrată asupra calculului accelerat când rezultatele comerciale nu erau evidente. În 2026, el continuă să conducă Nvidia, devenită furnizor central pentru centre de date, cercetare, robotică și automobile.
