Această posibilitate reprezintă o preocupare tot mai mare pentru medici, informaticieni și alți specialiști.
De exemplu, 70% dintre asistente și 77% dintre medici se tem că își vor pierde competențele din cauza dependenței excesive de sistemele AI, potrivit unui sondaj realizat în rândul personalului medical din Statele Unite și publicat în această lună de revista Nature.
Temerile lor ar putea fi justificate. Dovezile sugerează că fenomenul de ”dezvățare” cauzat de inteligența artificială începe deja să apară în medicină, informatică și alte domenii. Cercetătorii discută acum despre modalitățile prin care expertiza umană poate fi păstrată în era AI, scrie News.ro.
”Simplul fapt că știm că acest fenomen există ar trebui să ne determine să reflectăm asupra abilităților pe care vrem să le păstrăm și asupra celor pe care suntem dispuși să le delegăm inteligenței artificiale”, spune Kevin Crowston, specialist în știința informației la Universitatea Syracuse din New York.
Răsfățați de inteligența artificială?
Un studiu realizat în Polonia pe medici specializați în endoscopie arată cât de repede pot fi afectate competențele umane.
Medicii, care efectuaseră fiecare cel puțin 2.000 de colonoscopii de-a lungul carierei, au primit acces la un sistem AI care analizează imaginile în timp real și semnalează adenoamele – leziuni intestinale care pot evolua spre cancer.
Sistemul era disponibil în anumite zile și indisponibil în altele.
După ce au început să-l folosească, performanțele medicilor au scăzut semnificativ atunci când instrumentul nu era disponibil. În cele trei luni dinaintea introducerii AI-ului, medicii identificau cel puțin un adenom în 28,4% dintre colonoscopii. În cele trei luni de după introducerea sistemului, rata de detectare în procedurile efectuate fără ajutorul AI a scăzut la 22,4%.
Rezultatele, publicate anul trecut într-o revistă medicală de prestigiu, sugerează că și profesioniștii foarte experimentați își pot pierde din competențe atunci când devin dependenți de instrumentele automate.
Autorii studiului afirmă că expunerea continuă la astfel de sisteme îi poate face pe medici ”mai puțin motivați, mai puțin concentrați și mai puțin responsabili” atunci când trebuie să ia decizii fără sprijinul inteligenței artificiale.
Yuichi Mori, unul dintre autorii studiului, spune că sunt necesare cercetări suplimentare, dar avertizează că utilizatorii AI trebuie să fie conștienți de acest risc.
”Nu există încă o soluție consacrată împotriva pierderii competențelor. Ar trebui să fie unul dintre cele mai importante subiecte de cercetare ale următorului deceniu”, afirmă el.
Nicio lecție învățată
Pentru a analiza dacă fenomenul apare și în programare, cercetătorii companiei Anthropic au realizat un experiment cu 52 de ingineri software.
Toți participanții au primit aceeași sarcină de programare și au avut acces la internet și documentație tehnică. Jumătate dintre ei au fost încurajați să folosească și un asistent AI.
După finalizarea exercițiului, toți au susținut un test pentru a evalua cât de multe au învățat.
Rezultatele au fost surprinzătoare. Cei care au folosit AI au obținut un scor mediu de 50%, comparativ cu 67% în grupul care nu a utilizat inteligență artificială.
Participanții care au folosit AI au avut dificultăți în special la întrebările care presupuneau identificarea și diagnosticarea erorilor din cod. Acest lucru sugerează că au reușit să producă un cod funcțional, dar nu au înțeles suficient conceptele din spatele lui.
Kevin Crowston consideră că rezultatele sunt îngrijorătoare mai ales pentru studenți și pentru profesioniștii aflați la început de carieră.
”Avem acum o situație ciudată în care performanța și învățarea se separă. Oamenii pot obține rezultate foarte bune deoarece împrumută competențele AI-ului, însă nu și le dezvoltă pe ale lor”, explică cercetătorul.
Externalizarea gândirii
Alte tehnologii au făcut anumite abilități inutile și în trecut. Sistemele GPS, de exemplu, au redus capacitatea oamenilor de a se orienta fără ajutor electronic.
Însă, potrivit cercetătorului Tapani Rinta-Kahila de la Universitatea Queensland din Australia, inteligența artificială generativă este prima tehnologie care automatizează procese cognitive complexe precum gândirea și interpretarea informațiilor.
Într-un studiu publicat în 2018, el a analizat contabili care utilizaseră timp de peste un deceniu un sistem automatizat de contabilitate. Când instrumentul a fost eliminat, mulți dintre ei uitaseră cum să execute o serie de sarcini de rutină.
Cercetătorul se așteaptă ca efecte similare să apară în numeroase profesii bazate pe cunoaștere.
”Generațiile viitoare de programatori s-ar putea să nu mai înțeleagă foarte bine fundamentele programării dacă nu acumulează experiență practică directă. Același lucru se poate întâmpla în contabilitate, drept și multe alte profesii”, avertizează el.
Pentru a evita degradarea competențelor, specialiștii recomandă utilizatorilor să fie conștienți de cât de mult delegă către AI și să înțeleagă limitele acestor sisteme.
De asemenea, ei avertizează că rezultatele oferite de inteligența artificială nu trebuie acceptate automat, fără verificare și fără gândire critică.
”Oamenii trebuie să găsească un echilibru între utilizarea inteligenței artificiale și păstrarea vigilenței intelectuale”, concluzionează Rinta-Kahila.
