Situația contrastează cu cea a firmelor din Statele Unite ale Americii, care au recurs într-o măsură semnificativă la împrumuturi pentru a-și finanța dezvoltarea, arată datele Băncii Centrale Europene (BCE).
Companiile din zona euro își finanțează în principal din fonduri proprii investițiile în inteligență artificială și se confruntă cu dificultăți în accesarea finanțării externe, spre deosebire de rivalii americani care s-au împrumutat masiv pentru a-și susține expansiunea, potrivit unor date ale Băncii Centrale Europene (BCE), transmite Reuters.
Aproximativ 72% dintre companiile europene intenționează să utilizeze resurse interne, precum fluxurile de numerar sau profiturile reinvestite, pentru finanțarea investițiilor în AI, potrivit unei analize publicate pe blogul BCE.
Doar 16% dintre companii intenționează să apeleze la credite bancare, 6% au indicat finanțarea prin capital și fonduri de venture capital, iar numai 1% iau în calcul emiterea de titluri de datorie.
”Rolul limitat al finanțării externe ridică întrebări importante privind potențialele bariere din ecosistemul financiar al zonei euro”, se arată în analiză, care nu reflectă în mod necesar poziția oficială a BCE.
Dificultățile sunt mai pronunțate în cazul investițiilor în active necorporale. Companiile au șanse mai mari să obțină finanțare externă atunci când investesc în active tangibile, precum echipamente hardware sau infrastructură de date, deoarece acestea pot fi utilizate drept garanții.
Peste 80% dintre companiile analizate intenționează să utilizeze o singură sursă de finanțare pentru investiții, în locul unei combinații de instrumente, iar în majoritatea cazurilor aceasta este reprezentată de fondurile proprii.
Situația contrastează cu cea din Statele Unite, unde marile companii tehnologice investesc sute de miliarde de dolari în extinderea infrastructurii pentru inteligență artificială și au recurs masiv la piețele de obligațiuni pentru finanțare.
Nivelul împrumuturilor contractate de giganții tehnologici americani a devenit atât de ridicat încât aceștia concurează cu alte companii și chiar cu emitenții suverani pentru atragerea capitalului pe anumite segmente ale piețelor de datorie, potrivit Reuters.
Expansiunea investițiilor în AI din Europa rămâne, în schimb, mult mai modestă.
Co-fondatorul Microsoft Bill Gates are o nouă predicție sumbră despre utilizarea inteligenței artificiale (AI) de către „oamenii cu intenții rele”, avansând și posibilitatea unui număr uriaș de decese la nivel mondial.
Co-fondatorul Microsoft crede că inteligența artificială ar putea fi responsabilă de „1 miliard de decese”.
Declarațiile lui Bill Gates au fost făcute într-un interviu în care a lansat un apel pentru reglementarea acestei tehnologii.
„AI este cu siguranță suficient de puternică pentru a declanșa evenimente care ar putea cauza un miliard de decese”, a declarat el pentru NBC, ca răspuns la întrebarea dacă, în opinia lui, inteligența artificială este suficient de puternică pentru a distruge omenirea.
„Nu a existat niciodată o armă mai puternică decât combinația dintre oamenii cu intenții rele care folosesc cele mai noi instrumente AI”, a spus miliardarul american.
Întrebat dacă crede că e nevoie de legislație pentru reglementarea AI, Gates a spus: „Nimeni nu crede că autoreglementarea este suficientă”.
„Este nevoie ca forțele de ordine și politicienii să se implice în discuția referitoare la cum vor arăta măsurile de protecție și de monitorizare”, a adăugat co-fondatorul Microsoft.
Dezbaterea despre reglementarea AI a ajuns din nou în centrul atenției după ce companii importante din domeniu precum OpenAI, creatorul ChatGPT, și Anthropic au spus că sunt pregătite să încetinească ritmul dezvoltării acestei tehnologii ca urmare a unei serii de incidente de securitate.
Co-fondatorul Microsoft a fost optimist în privința AI până de curând, însă și-a schimbat poziția, semnalând amenințări la adresa locurilor de muncă, riscuri legate de atacuri informatice și pericolele dependenței de “companionii” bazați pe inteligență artificială.
“Nu cred că vreun guvern este măcar aproape de implicarea necesară” în privința AI, a spus Gates într-un interviu pentru Reuters.
Totuși, Gates a adăugat că tehnologia are un potențial uriaș de a-i ajuta pe cei mai săraci oameni ai lumii, dacă este gestionată corect și accesibilă tuturor în mod egal.
Fundația sa a anunțat, marți, că intenționează să cheltuiască cel puțin un miliard de dolari în următorii doi ani pentru extinderea accesului la AI.
Gates a precizat că a discutat despre îngrijorările sale cu lideri mondiali, inclusiv cu președintele american Donald Trump și cu echipa acestuia, și că intenționează să se întâlnească cu președintele Chinei, Xi Jinping, în cursul acestui an.
“Guvernele sunt mult în urmă la acest capitol”, a adăugat el.
În pofida îngrijorărilor, Gates și fundația sa speră că AI poate contribui la reducerea decalajelor dintre cei mai bogați și cei mai săraci, în loc să le amplifice.
Planul fundației de a investi un miliard de dolari - parte a strategiei anunțate anterior de a aloca anual 9 miliarde de dolari în scopuri caritabile - vizează parteneri care activează în educație, sănătate și agricultură, a precizat organizația.
De asemenea, fundația urmărește să contribuie la crearea infrastructurii de date pe care se bazează AI, asigurându-se, de exemplu, că modelele lingvistice de mari dimensiuni funcționează în toate limbile vorbite de oameni.
“Este greu de supraestimat potențialul în domeniul sănătății”, a spus Gates, referindu-se la domenii precum sprijinirea personalului medical din prima linie și descoperirea de noi medicamente și vaccinuri.
El a subliniat însă că guvernele trebuie să colaboreze pentru a evita problemele, comparând apariția AI cu scenariul unui film cu extratereștrii ostili omenirii.
“Există tot felul de filme în care sosesc extratereștri, iar SUA, China și toate celelalte țări se unesc în mod miraculos pentru a rezolva problema.
AI este, într-un fel, ca această inteligență extraterestră. Este deja aici și ar fi bine să procedăm exact ca în acele filme”, a punctat Gates.
În ceea ce privește audierea sa din Congresul SUA în dosarul Epstein, Gates a precizat că aceasta nu i-a afectat reputația personală și nici pe cea a fundației sale, care rămâne concentrată pe reducerea mortalității infantile și eradicarea malariei.
În luna iunie, Gates a depus mărturie în fața Congresului cu privire la relația sa cu Jeffrey Epstein, condamnat pentru infracțiuni sexuale.
Gates, care nu este acuzat de nicio infracțiune, a declarat în repetate rânduri că regretă asocierea cu Epstein, de la care spune că spera să obțină donații pentru cauze legate de sănătatea la nivel mondial.
În schimb, finanțistul ar fi încercat să-l șantajeze pe Gates, folosindu-se de relațiile extraconjugale ale acestuia.
“În ceea ce privește accesul la lideri guvernamentali sau disponibilitatea jurnaliștilor de a-mi lua interviuri, nu observ nicio diminuare”, a spus el, adăugând că nici dorința de a valorifica expertiza fundației pentru a reduce mortalitatea infantilă și a eradica malaria nu a scăzut “nici măcar cu o iotă”.
















