”AVERTIZARE: Emailuri frauduloase în numele OSIM! Au fost semnalate email-uri frauduloase transmise în numele Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), prin care destinatarii sunt informați că trebuie să achite urgent o «taxă de înregistrare / menținere a mărcii», sub amenințarea pierderii drepturilor asupra mărcilor deținute”, avertizează DNSC.
Potriovit specialiștilor, mesajele folosesc un limbaj alarmist , de genul ”termen limită” și ”drepturi pierdute” și sunt invocate documente sau referințe false pentru a părea legitime.
Plata este solicitată într-un cont IBAN aparținând unor bănci din Polonia, fără legătură cu procedurile oficiale OSIM.
De asemenea, datele de contact și expeditorul nu corespund canalelor oficiale.
”Important: OSIM nu solicită plata taxelor prin emailuri nesolicitate și nu indică conturi bancare externe pentru astfel de plăți”, anunță specialiștii.
Aceștia transmit o serie de recomandări de securitate cibernetică:
- - Nu efectuați plăți pe baza unor emailuri alarmiste.
- - Verificați informațiile exclusiv pe site-ul oficial OSIM sau prin canalele instituționale.
- - Nu accesați linkuri și nu deschideți atașamente din mesaje suspecte.
- - Verificați cu atenție expeditorul (domeniu, adrese de contact, formulări).
- - Raportați tentativa de fraudă apelând 1911 sau completând formularul pnrisc.dnsc.ro.
- - Păstrați dovezile (email, antete, IBAN) pentru eventuale investigații.
”Atenție: presiunea timpului și amenințările sunt semne clasice de phishing. Verificați și plătiți doar prin proceduri oficiale”, a mai transmis DNSC.
Persoane înșelate cu mesaje din partea ''fiului'' sau ''fiicei'' VIDEO
Autoritățile avertizează că mai multe persoane au fost înșelate prin intermediul unor mesaje false primite din partea altora care pretindeau a fi fiul sau fiica acestora.
Prejudiciul stabilit de anchetatorii prahoveni fiind de peste 80.000 de lei.
Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova au pus în aplicare șapte mandate de percheziție domiciliară în acest dosar, la imobile situate în județele Timiș, Bihor, Mureș, Galați și Constanța, speța fiind pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești.
Activitățile au fost desfășurate într-o cauză penală având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, precum și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos.
''Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat faptul că, în perioada iunie - noiembrie 2025, persoanele cercetate ar fi utilizat diverse numere de telefon, prin intermediul cărora ar fi transmis mesaje de tip SMS către persoanele vătămate, atribuindu-și în mod nereal calitatea de fiu sau fiică ale acestora. Sub pretextul existenței unor defecțiuni ale telefoanelor mobile și al necesității efectuării urgente a unor plăți, persoanele vătămate ar fi fost determinate să vireze sume de bani în diferite conturi bancare, fiind astfel obținut un folos patrimonial injust și cauzat un prejudiciu total estimat la peste 80.000 de lei'', precizează reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție Prahova.
În urma perchezițiilor domiciliare, nouă persoane au fost conduse la audieri.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor inspectoratelor de poliție județene Bihor, Constanța, Galați, Mureș și Timiș.
Frauda la telefon cu voce clonată, noua metodă de înșelăciune
Autoritățile avertizează că metoda de înșelăciune cunoscută sub numele de „Accidentul” a intrat într-o nouă fază.
Astfel, infractorii folosesc acum tehnologia de clonare a vocii pentru a păcăli victimele, pe baza câtorva secunde de audio preluate de pe rețelele sociale.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) atrage atenția că escrocii care folosesc metoda „Accidentul” au început să integreze inteligența artificială pentru a-și face victimele să creadă că sună persoane apropiate.
Potrivit autorităților, infractorii folosesc tehnologii de clonare a vocii pentru a reproduce sunetul unui copil, părinte sau alt membru al familiei, bazându-se doar pe câteva secunde de înregistrări disponibile pe rețelele sociale. Scopul este de a crea un impact emoțional puternic și de a determina victimele să transfere sume de bani sau să ofere informații personale.
NU ESTE REAL. ESTE O VOCE FALSĂ. Și totuși… sună exact ca el/ea. Am avut un accident…” „Ajută-mă, te rog! Am nevoie de bani. ACUM!” STOP. Respiră. Infractorii folosesc inteligența artificială pentru a clona vocea celor dragi, folosind doar câteva secunde de audio de pe rețelele sociale. Scenariul e mereu unul de panică: accident ori altă urgență „care nu suportă amânare” Ce vor? Bani. Rapid. Fără să te lase să gândești, transmite MAI.
Poliția recomandă prudență extremă: nu transmiteți bani sau date personale în urma unui apel telefonic neașteptat și verificați întotdeauna autenticitatea solicitării contactând direct persoana implicată. Autoritățile recomandă, de asemenea, informarea imediată a poliției dacă există suspiciuni privind o tentativă de fraudă.
Această evoluție a metodei „Accidentul” demonstrează cum infractorii adoptă rapid noi tehnologii pentru a-și spori eficiența, făcând prevenția și conștientizarea publicului esențiale pentru evitarea pierderilor financiare.
Averi Facebook, Instagram, WhatsApp din reclame frauduloase. Aproape 1 trilion de reclame înșelătoare
Frauda globală în comerțul electronic va crește de la 56 de miliarde de dolari în 2025 la 131 de miliarde de dolari în 2030, înregistrând o creștere de 133% în această perioadă.
Platformele de social media continuă să atragă venituri substanțiale din reclamele înșelătoare care vizează consumatorii, conform Juniper Research.
Cumulat, platformele atrag aproximativ 4,4 miliarde de euro anual din anunțurile înșelătoare care vizează utilizatorii europeni.
În 2025, aproximativ 10% din veniturile din publicitatea social media din Europa au fost derivate din reclamele frauduloase.
"Utilizatorilor europeni li s-au difuzat aproape 1 trilion de reclame înșelătoare în 2025", afirmă raportul.
Utilizatorul mediu de social media a întâlnit 164 de anunțuri înșelătoare în 2025, o cifră care se preconizează că va crește la 215 dacă tendințele actuale persistă.
Meta spune că cifra citată este una inițială și aproximativă, că cifra reală finală este mai mică și că compania face eforturi pentru a reduce numărul acestor reclame.
Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp câștigă o avere din avalanșa de reclame frauduloase, arată documente interne.
Meta a estimat la sfârșitul anului trecut că va câștiga aproximativ 10% din veniturile sale anuale totale – adică 16 miliarde de dolari – din difuzarea de reclame care promovează escrocherii și produse interzise, arată documentele interne ale companiei, citate de Reuters.
O serie de documente analizate de agenția de știri arată de asemenea că gigantul social media nu a reușit, timp de cel puțin trei ani, să identifice și să oprească avalanșa de reclame care au expus miliarde de utilizatori Facebook, Instagram și WhatsApp la scheme frauduloase de comerț electronic și investiții, cazinouri online ilegale și vânzarea de produse medicale interzise.
În medie, se menționează într-un document din decembrie 2024, compania afișează utilizatorilor platformelor sale aproximativ 15 miliarde de reclame frauduloase cu „risc ridicat” – cele care prezintă semne clare de fraudă – în fiecare zi.
Meta câștigă aproximativ 7 miliarde de dolari din veniturile anualizate din această categorie de reclame frauduloase în fiecare an, se menționează într-un alt document de la sfârșitul anului 2024.
O mare parte din fraude proveneau de la agenții de marketing care acționau într-un mod suficient de suspect pentru a fi semnalați de sistemele interne de avertizare ale Meta. Dar compania interzice agenții de publicitate numai dacă sistemele sale automate prevăd că aceștia comit fraude cu o certitudine de cel puțin 95%, arată documentele.
Dacă compania este mai puțin sigură – dar consideră totuși că agentul de publicitate este probabil un escroc – Meta percepe tarife publicitare mai mari ca penalizare, potrivit documentelor. Ideea este de a descuraja agenții de publicitate suspecti să plaseze reclame.
Documentele menționează în continuare că utilizatorii care dau click pe reclame frauduloase sunt susceptibili să vadă mai multe astfel de reclame, din cauza sistemului de personalizare a reclamelor Meta, care încearcă să difuzeze publicitate pe baza intereselor utilizatorului.
Ce spun experții
Detaliile autoevaluării confidențiale a Meta sunt extrase din documente create între 2021 și anul acesta în cadrul diviziilor de finanțe, lobby, inginerie și siguranță ale Meta.
Împreună, acestea reflectă eforturile Meta de a cuantifica amploarea abuzurilor pe platformele sale – și ezitarea companiei de a lua măsuri care ar putea dăuna intereselor sale comerciale, scrie Reuters.
Acceptarea de către Meta a veniturilor din surse pe care le suspectează că comit fraude evidențiază lipsa de reglementare a industriei publicitare, a declarat Sandeep Abraham, expert în fraude și fost investigator de siguranță la Meta, care conduce acum o firmă de consultanță numită Risky Business Solutions.
„Dacă autoritățile de reglementare nu ar tolera ca băncile să profite de pe urma fraudelor, nu ar trebui să tolereze acest lucru nici în domeniul tehnologiei”, a declarat el pentru Reuters.
Ce spune Meta
Într-o declarație, purtătorul de cuvânt al Meta, Andy Stone, a afirmat că documentele consultate de Reuters „prezintă o viziune selectivă care denaturează abordarea Meta față de fraude și escrocherii”.
Estimarea internă a companiei, potrivit căreia 10,1% din veniturile sale din 2024 ar proveni din escrocherii și alte reclame interzise, era „aproximativă”, a spus Stone.
Compania a stabilit ulterior că cifra reală era mai mică, deoarece estimarea includea și „multe” reclame legitime, a spus el. El a refuzat să furnizeze o cifră actualizată.
„În ultimele 18 luni, am redus cu 58% numărul de reclamații ale utilizatorilor privind reclamele înșelătoare la nivel global și, până în prezent, în 2025, am eliminat peste 134 de milioane de reclame înșelătoare”, a spus Stone.
Meta își propune să reducă fluxul de venituri din reclamele înșelătoare
Unele dintre documente arată că Meta se angajează să facă mai mult. „Avem obiective mari pentru reducerea înșelătoriilor publicitare în 2025”, se afirmă într-un document din 2024, Meta sperând să reducă astfel de reclame pe anumite piețe cu până la 50%.
În alte locuri, documentele arată că managerii felicită angajații pentru eforturile de succes în reducerea înșelătoriilor, scrie Reuters.
În același timp, documentele indică faptul că propriile cercetări ale Meta sugerează că produsele sale au devenit un pilon al economiei globale a fraudei.
O prezentare din mai 2025 a personalului său de siguranță a estimat că platformele companiei au fost implicate în o treime din toate înșelătoriile reușite din SUA. Meta a recunoscut, de asemenea, în alte documente interne că unii dintre principalii săi concurenți făceau o treabă mai bună în eliminarea fraudelor de pe platformele lor.
Amenzile așteptate sunt mai mici decât veniturile din astfel de reclame
Documentele arată clar că Meta își propune să reducă fluxul de venituri din reclamele înșelătoare în viitor.
Însă compania este îngrijorată că reducerea bruscă a veniturilor din publicitatea frauduloasă ar putea afecta previziunile sale de afaceri, potrivit unui document din 2025 care discută impactul veniturilor din reclame ce încalcă standardele Meta, cum ar fi escrocheriile, jocurile de noroc ilegale, serviciile sexuale sau produsele de sănătate dubioase.
Între timp, compania a recunoscut intern că amenzile de reglementare pentru reclamele frauduloase sunt certe și anticipează sancțiuni de până la 1 miliard de dolari, potrivit unui document intern.
Însă aceste amenzi ar fi mult mai mici decât veniturile Meta din reclamele frauduloase, se arată într-un document separat din noiembrie 2024.
La fiecare șase luni, Meta câștigă 3,5 miliarde de dolari doar din partea reclamelor frauduloase care „prezintă un risc legal mai mare”, se arată în document, cum ar fi cele care pretind în mod fals că reprezintă o marcă de consum sau o personalitate publică sau care prezintă alte semne de înșelăciune, scrie Reuters.
