Persoanele supravegheate tehnic de SRI în dosare penale de terorism nu vor fi informate despre interceptări dacă dosarele sunt clasate din lipsă de probe

Persoanele supravegheate tehnic de SRI în dosare penale de terorism nu vor fi informate despre interceptări dacă dosarele sunt clasate din lipsă de probe
scris 27 ian 2019

Persoanele supravegheate tehnic de către Serviciul Român de Informații (SRI) în cauze penale având ca obiect investigarea săvârșirii de infracțiuni prevăzute de Legea privind prevenirea și combaterea terorismului nu vor fi informate cu privire la faptul că au fost interceptate în cazul în care respectivele dosare sunt clasate din lipsă de probe, prin excepție de la dispozițiile Codului de procedură penală.

"În cauzele penale având ca obiect investigarea săvârșirii oricăreia din infracțiunile prevăzute de prezenta lege, dispozițiile art. 145 din Codul de procedură penală nu se aplică dacă în cauză s-a adoptat o soluție de clasare în temeiul art. 16 lit. c) din Codul de procedură penală", prevede un proiect de modificare și completare a Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Art. 145 din Codul de procedură penală stipulează că, după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa, iar după momentul informării, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate. De asemenea, procurorul trebuie să asigure, la cerere, ascultarea convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică.

Piața românească de servicii de salarizare poate crește cu 25% în acest an, până la 35 milioane euro CITEȘTE ȘI Piața românească de servicii de salarizare poate crește cu 25% în acest an, până la 35 milioane euro

De asemenea, art. 16 lit. c) din Cod prevede că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea.

Art. 145 din Codul de procedură penală a fost declarat parțial neconstituțional de către CCR în primăvara anului 2017. Mai precis, Curtea Constituțională a decis că contravine Legii fundamentale faptul că respectivul articol nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta care nu are calitatea de inculpat, acest lucru fiind de natură să afecteze liberul acces la justiție garantat de Constituție. Codul nu a fost încă modificat pentru a fi pus în acord cu decizia Curții.

Principalele noutăți aduse de proiectul de modificare a Legii privind combaterea terorismului, care vizează punerea în acord a actului normativ cu legislația UE în domeniu, sunt că accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin internet sau alte mijloace de comunicații electronice, în scopul însușirii ideologiei teroriste, va fi tratată ca infracțiune și pedepsită cu închisoare de până la 3 ani, și că furnizorii de servicii de găzduire, de conținut sau de rețele de comunicații electronice destinate publicului vor fi obligați să elimine sau blocheze astfel de conținuturi online, în caz contrar riscând amenzi de până la 100 de milioane de lei.

Persoanele supravegheate tehnic de SRI în dosare penale de terorism nu vor fi informate despre interceptări dacă dosarele sunt clasate din lipsă de probe
Extras din Codul de procedură penală

Extras din Codul de procedură penală

Muzeul Național de Artă al României a înregistrat în 2018 peste 125.000 de vizitatori. Câți sunt străini ? „Din păcate, sistemul nostru de evidență nu permite o astfel de analiză.” CITEȘTE ȘI Muzeul Național de Artă al României a înregistrat în 2018 peste 125.000 de vizitatori. Câți sunt străini ? „Din păcate, sistemul nostru de evidență nu permite o astfel de analiză.”

Potrivit documenului de motivare a draftului de act normativ, eliminarea la sursă a conținutului online de natura celui menționat mai sus este considerată un mijloc eficace de combatere a terorismului, însă, cu toate acestea, punerea în practică se poate dovedi dificilă, în contextul în care conținutul online se găsește pe serverele de pe teritoriul unor state terțe.

"Atunci când eliminarea unui astfel de conținut la sursă nu este fezabilă, sunt avute în vedere mecanisme de blocare a accesului la acesta. Măsurile preconizate nu aduc atingere măsurilor luate din proprie inițiativă de industria internetului pentru a preveni utilizarea abuzivă a serviciilor sale. În concret, măsurile de eliminare sau blocare a respectivului conținut online urmează a fi realizate de către furnizorii de servicii de găzduire, furnizorii de conținut sau furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului, în executarea unei decizii motivate a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Deciziile ANCOM ar urma să fie emise numai în baza solicitărilor motivate ale autorității naționale în domeniul prevenirii și combaterii terorismului (SRI), ale procurorilor sau judecătorilor. Totodată, în vederea asigurării controlului judiciar, este prevăzută posibilitatea contestării, la instanța de contencios administrativ, a deciziilor ANCOM de către furnizorii de servicii de găzduire, furnizorii de conținut sau furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului ori de către orice altă persoană care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim. Pe de altă parte, nerespectarea deciziilor ANCOM este prevăzută a fi sancționată contravențional", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

De asemenea, proiectul majorează limitele de pedeapsă pentru săvârșirea infracțiunii de promovare a unui mesaj prin propagandă cu intenția de a instiga la săvârșirea unora dintre infracțiunile ce constituie acte de terorism, de la minim 6 luni și maxim 3 ani la minim 2 ani și maxim 7 ani. "În context, se are în vedere faptul că actele de propagandă și prozelitism derulate de organizațiile teroriste pot genera efecte negative asupra climatului de securitate națională, în sensul că mediul căruia i se adresează mesajele special prelucrate și care exacerbează fundamentul religios al persoanelor destinatare se poate constitui într-o „enclavă” ai cărei membri pot fi determinați să inițieze și să comită acte violente, la comanda celui care furnizează mesajul", se menționează în documentul citat.

David Beckham devine acționar la un club de fotbal CITEȘTE ȘI David Beckham devine acționar la un club de fotbal

În toamna lui 2017, tânărul craiovean Luigi Boicea a fost condamnat definitiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare pentru propagandă în favoarea Statului Islamic și participare la ședințe de instruire online în vederea comiterii de acte teroriste.

Potrivit documentelor de la dosar, consultate de Profit.ro, DIICOT s-a folosit, în strângerea de probe împotriva lui Boicea, de trei colaboratori din afara instituției, cu identitate protejată, inclusiv de o persoană despre care inculpatul credea că este musulman de naționalitate palestiniană și membru al ISIS. Astfel, în cursul anchetei, procurorii au constatat că, dat fiind că activitățile suspectate se derulau în mediul virtual, pe platforme de socializare, au nevoie, pentru a putea strânge probe, de ajutorul unor colaboratori cu identități protejată, folosirea de investigatori sub acoperire nefiind posibilă la acel moment.

Dialogurile dintre informatori și inculpat au fost interceptate ambiental și înregistrate, inițial fără mandat de la judecător, doar cu autorizarea provizorie a procurorului, procedură permisă de Codul de Procedură Penală în anumite situații. Ulterior, măsurile de supraveghere autorizate de procurori au fost confirmate și de instanța de judecată.

viewscnt
Afla mai multe despre
terorism
sri
supraveghere tehnica
interceptari comunicatii
ascultare telefoane
propaganda terorista online
luigi boicea
jihadism
radicalizare
autoradicalizare