Cererea totală de spații de închiriat a ajuns la aproape 640.000 de metri pătrați în perioada ianuarie - septembrie, cu 64% mai mult decât în aceeași perioadă a anului anterior, potrivit datelor Colliers, care includ doar tranzacțiile publice raportate oficial.
Bucureștiul și zonele din jur au generat aproape 70% din totalul tranzacțiilor și sprijină un potențial an record pentru piața locală de logistică. În același timp, regiunile de nord-est și sud-est au avut cele mai mari creșteri - chiar dacă venind de la o bază mai scăzută, pe fondul dezvoltărilor de infrastructură și al extinderii investițiilor în producție și servicii logistice.
„În 2025, piața s-a schimbat semnificativ față de anii trecuți - companiile s-au orientat din nou către zona București-Ilfov, după o perioadă în care interesul a fost mai mare pentru alte regiuni ale țării. Totuși, vedem această evoluție ca pe o excepție, nu ca pe o nouă regulă.
Pe termen mediu și lung, ne așteptăm ca alte zone ale României să continue să crească mai rapid, datorită disponibilității mai bune a forței de muncă, a costurilor mai reduse cu angajații și a noilor proiecte de infrastructură care le fac tot mai atractive”, explică Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.
În primele nouă luni din 2025, în București și în zonele din jurul Capitalei s-au semnat contracte de închiriere pentru aproape 450.000 de metri pătrați de spații logistice și industriale, cu 62% peste media ultimilor cinci ani și de peste două ori mai mult decât în perioada de dinainte de pandemie (2017–2019).
Pe de altă parte, deși la o scară mai mică și venind de la o bază redusă, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în nord-estul României (cu 211% mai mare față de media precedenților 5 ani) și sud-est (+ 143%), impulsionate de construcția autostrăzii A7 și de investițiile așteptate în infrastructură.
La nivel național, cererea totală de spații industriale a crescut cu aproape două treimi, ajungând la aproximativ 640.000 de metri pătrați. Sectorul logistic (3PL) a dominat piața, generând circa 45% din cererea totală, urmat de segmentul retail/FMCG. În realitate, multe companii de logistică lucrează pentru marii retaileri, ceea ce arată că majoritatea tranzacțiilor sunt, de fapt, alimentate de consumul intern.
Închirierile pentru scopuri de producție au scăzut în 2025: doar 13% din totalul cererii totale, aproape la jumătate față de media din ultimii ani. Totuși, Colliers notează că există în continuare interes ridicat din partea companiilor care se uită la România pentru spații de producție, cu o creștere notabilă a interesului din partea companiilor asiatice.
La nivel european, datele Eurostat arată că depozitele și centrele logistice din România au un grad de utilizare de aproximativ 90%, un nivel ușor peste media Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că operatorii pot continua să se extindă fără să creeze dezechilibre în piață. În prezent, România are aproximativ 8 milioane de metri pătrați de spații logistice moderne, iar această suprafață s-ar putea chiar dubla pentru a ajunge la nivelul altor țări din regiune.
Raportat la populație, România are aproape 420 de metri pătrați de spații logistice moderne la mia de locuitori, semnificativ sub Polonia (973 metri pătrați), Ungaria (617 metri pătrați) și mult sub Cehia, liderul regional, cu 1.165 de metri pătrați la mia de locuitori.
Altfel spus, chiar și luând în calcul volumul de mărfuri exportate, România are încă un potențial major de dezvoltare pe segmentul depozitelor moderne.
„Dacă ne uităm la cât de mult s-au extins retailerii în ultimii ani și la planurile tot mai ambițioase ale brandurilor din piață, este clar că cererea pentru spații de depozitare va rămâne foarte ridicată și în perioada următoare.
În plus, noile autostrăzi, alături de investițiile preconizate în rețeaua de transport feroviar, vor deschide zone complet noi de interes, atât pentru chiriași, cât și pentru dezvoltatori. În opinia noastră, sectorul industrial rămâne segmentul cu cel mai mare potențial de creștere dintre toate sectoarele imobiliare din România”, conchide Victor Coșconel.
