' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
În primă fază, Trendyol a pierdut, dar a reușit acum să câștige procesul la apel.
De ce este important Cazul aduce în discuție o piață în care numele, culorile și însemnele cluburilor de fotbal au devenit active comerciale. Pe Trendyol sunt oferite inclusiv tricouri, hanorace și huse de telefon cu simboluri asociate unor echipe precum Dinamo, Steaua, FCSB și Universitatea Craiova, unele comercializate de mici firme românești.
De asemenea important Hotărârea definitivă nu stabilește că produsele reclamate de Rapid erau autentice sau comercializate legal. Instanța a analizat responsabilitatea Trendyol și condițiile pentru dispunerea unei măsuri provizorii, nu a judecat pe fond o acțiune în contrafacere împotriva comerciantului.
În primăvara 2025, clubul de fotbal Rapid a dat în judecată gigantul turc Trendyol acuzând comercializarea ilegală a unor produse care poartă însemnele formației din Giulești.
Oficialii clubului au solicitat atunci companiei Trendyol retragerea tuturor produselor care conțin însemnele clubului Rapid și au cerut instanței să interzică în mod oficial comercializarea acestora, în condițiile în care compania nu deține niciun fel de licență pentru astfel de activități.
La acel moment, Trendyol a transmis Profit.ro următorul mesaj, din care rezulta că problema a fost rezolvată
"În calitate de marketplace de top în domeniul e-commerce, respectarea drepturilor de proprietate intelectuală este extrem de importantă pentru noi.
Ca urmare a unei notificări primite în data de 7 aprilie, referitoare la o presupusă încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, ne-am îndeplinit prompt obligațiile legale în calitate de furnizor de servicii intermediar, în conformitate cu legislația aplicabilă, informând comerciantul terț vizat și eliminând produsele în cauză de pe platforma noastră în termen de 48 de ore.
Clubul Rapid București a fost informat pe tot parcursul acestui demers și, întrucât nu am primit alte comunicări din partea Clubului, considerăm că subiectul este încheiat".
Rapid a câștigat în primă fază
Procesul a mers însă mai departe, iar Rapid a câștigat în primă fază, în urmă cu un an.
Procesul a fost deschis la Tribunalul București, la secția „Proprietate intelectuală”. Iar la șase luni de la startul procesului a venit și decizia, una favorabilă în primă instanță clubului din Grant, la finele anului trecut.
„Obligă societatea pârâtă să elimine de pe site-ul www.trendyol.com toate produsele care conțin marca Fotbal Club Rapid”, se arată în motivarea prezentată atunci.
Tribunalul a considerat că Trendyol trebuie să supravegheze respectarea mărcilor.
Judecătorul a considerat că existența unor articole comercializate fără acordul titularului poate produce prejudicii prin pierderea clientelei, reducerea vânzărilor și diminuarea valorii comerciale a mărcii.
În motivarea hotărârii, tribunalul a explicat că rolul unei mărci este de a permite consumatorului să identifice originea unui produs și să îl diferențieze de produsele altor comercianți.
În timpul procesului, Rapid prezentase și fotografii cu alte articole care ar fi purtat însemnele clubului, diferite de cele semnalate inițial.
Tribunalul a apreciat că eliminarea primelor produse nu era suficientă dacă alte oferte care utilizau aceeași marcă continuau să apară pe platformă.
Mai mult, instanța a considerat că operatorii marketplace-urilor trebuie să urmărească permanent respectarea drepturilor titularilor de mărci, fără să transfere integral această responsabilitate asupra acestora din urmă.
Argumentul judecătorului era că obligația de a identifica și reclama individual fiecare nou produs ar reprezenta o sarcină disproporționată pentru companiile sau organizațiile care dețin mărcile.
Grupul turc a transmis însă că va face apel la acea decizie.
MESAJUL DE ATUNCI AL TRENDYOL
"Decizia nu este definitivă, iar procedurile prevăzute de cadrul legal aplicabil sunt încă în desfășurare. Putem confirma însă că Trendyol, în calitate de marketplace de referință și companie angajată în respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, a îndeplinit deja toate obligațiile care îi revin unui furnizor de servicii intermediar, conform legislației în vigoare.
Acestea includ informarea comerciantului terț vizat și eliminarea produselor identificate de pe platformă în termen de 48 de ore de la primirea sesizării".
Acum, la apel, Trendyol a câștigat
Acum, însă, Trendyol a câștigat definitiv procesul cu Rapid București.
Rapid obținuse inițial o hotărâre favorabilă la Tribunalul București, însă Curtea de Apel a schimbat integral soluția, stabilind că un marketplace nu poate fi considerat automat responsabil pentru produsele vândute de comercianți independenți, conform startup cafe.
Judecătorii au făcut o distincție esențială între operatorul unei platforme marketplace și comercianții independenți care își publică ofertele pe aceasta.
Trendyol a susținut că produsele reclamate aparțineau unui comerciant terț.
Curtea de Apel a reținut că, pentru ofertele respective, Trendyol avea calitatea de furnizor de servicii intermediare, conform Regulamentului european 2022/2065 privind serviciile digitale, cunoscut drept Digital Services Act (DSA).
Curtea de Apel a constatat că Trendyol eliminase produsele reclamate la 8 aprilie 2025, înainte ca Rapid să deschidă procesul.
În privința altor articole semnalate ulterior de club, instanța a observat că probele prezentate nu permiteau stabilirea identității comerciantului și nici dacă platforma fusese notificată anterior despre caracterul pretins ilegal al ofertelor respective.
Prin urmare, judecătorii au apreciat că nu putea fi reținută o încălcare aparentă a drepturilor Rapidului imputabilă Trendyol și nici urgența necesară dispunerii măsurii solicitate.
Un alt argument decisiv a fost articolul 8 din DSA, care interzice impunerea unei obligații generale de monitorizare a informațiilor transmise sau stocate de furnizorii de servicii intermediare.
Cu alte cuvinte, o platformă nu poate fi obligată să verifice permanent și nediferențiat toate produsele încărcate de toți comercianții, pentru a descoperi eventuale încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală.
Acest lucru nu exclude însă obligația de a interveni în situații concrete și nici posibilitatea impunerii unor măsuri specifice, în condițiile legii.
Apare o întrebare - Cine răspunde pentru un produs comercializat pe marketplace: platforma, vânzătorul sau cumpărătorul?
Hotărârea oferă un exemplu concret despre modul în care sunt împărțite responsabilitățile în comerțul electronic.
Operatorul marketplace-ului pune la dispoziția comercianților infrastructura prin care aceștia își prezintă și vând produsele. Pentru ofertele găzduite în calitate de intermediar, platforma poate beneficia de regimul de răspundere limitată prevăzut de DSA, arată sursa citată.
Această protecție nu este însă automată și necondiționată.
Marketplace-urile trebuie să dispună de mecanisme prin care utilizatorii pot semnala conținutul ilegal și să acționeze prompt atunci când dobândesc cunoștință despre acesta. De asemenea, au obligații privind identificarea și trasabilitatea comercianților, precum și alte cerințe de transparență și protecție a consumatorilor.
Dacă operatorul vinde produse în nume propriu, responsabilitățile sale pot fi diferite de cele pe care le are atunci când găzduiește ofertele unui comerciant independent.
Vânzătorul răspunde pentru respectarea legislației aplicabile produselor pe care le comercializează, inclusiv a drepturilor asupra mărcilor.
Un comerciant care produce sau oferă spre vânzare tricouri, hanorace ori accesorii cu sigla unui club de fotbal trebuie să aibă un temei legal pentru utilizarea însemnelor respective.
Acesta poate fi un contract de licențiere sau un alt drept de utilizare. În cazul revânzării unor produse originale, pot interveni și regulile privind epuizarea dreptului asupra mărcii.
Cumpărătorul nu dobândește, prin simpla achiziție a unui produs, dreptul de a reproduce sau comercializa marca imprimată pe acesta.
În schimb, beneficiază de drepturile prevăzute de legislația privind protecția consumatorilor, inclusiv cele referitoare la conformitatea produsului, informarea corectă și remediile disponibile atunci când bunul cumpărat nu corespunde descrierii.
Compania, cea mai mare platformă turcă de e-commerce, a devenit în vara anului 2021 primul decacorn din Turcia, fiind controlată majoritar de gigantul chinez din domeniul e-commerce Alibaba Group Holding, ca investitor strategic.
Intrarea în România a fost anunțată de Profit.ro,
Trendyol are o evaluare de cel puțin 10 miliarde de dolari, cifră care-i conferă statutul de decacorn.
