VIDEO Cumperi „românesc”, dar nu prea este. Iaurt românesc, dar cu acte din Bulgaria. Brânză autentic românească, dar din Olanda. Cârnat tradițional, dar din Ungaria. La ce să ne uităm pe etichetă

Originea materiei prime, rețeta și procesul de fabricație sunt elemente importante atunci când vorbim despre autenticitatea unui produs românesc.

CITEȘTE ȘI Începe Programul ”Euro 200”, prin care elevii și studenții beneficiază de ajutor financiar pentru achiziționarea de calculatoare

„Trebuie clarificată foarte bine diferența dintre produsul tradițional românesc și produsul fabricat în România.

Produsul tradițional românesc înseamnă rețete autohtone, înseamnă produs autorizat în România, înseamnă materie primă din România. Aceste lucruri trebuie clarificate față de ceea ce înseamnă «produs în România»”, a explicat șeful ANPC în emisiunea Agricultura Modernă de la Agro TV.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Vânzarea magazinelor Froo. Couche Tard lansează oferta de preluare pentru proprietarul lanțului, la o evaluare de 8,6 miliarde de dolari. Cea mai mare achiziție de până acum a canadienilor

Etichetarea este unul dintre principalele aspecte urmărite de autorități, în condițiile în care informațiile de pe ambalaje au devenit tot mai numeroase și mai greu de descifrat pentru consumatori.

„Cred că am ajuns, cu etichetele acestea, să avem deja niște romane scrise. Este foarte important să clarificăm pe etichetă ce înseamnă produs tradițional românesc și ce înseamnă produs în România. Condițiile sunt sensibile, dar trebuie marcate corect, pentru că, de multe ori, ajungem să achiziționăm produse care sunt total altceva decât ceea ce ne-am dorit”, a declarat acesta.

Consumatorii trebuie să fie informați și educați astfel încât să înțeleagă diferența dintre originea materiilor prime și locul în care produsul este fabricat.

„Acest lucru trebuie explicat corect cetățeanului, dar trebuie, în primul rând, să îl informăm și să îl educăm, astfel încât să înțeleagă că materia primă, rețeta tradițională și procesul de fabricație sunt elemente care definesc produsul. Un produs industrial, făcut la o anumită scară în România, înseamnă cu totul altceva.

Nu poți să îl numești produs românesc dacă are condimente aduse din India, carne adusă din Danemarca și să spui: «Domnule, este autentic românesc». Este produs în România, da. Nu sunt împotriva acestor produse, dar ele trebuie separate, pentru că, altfel, încrederea consumatorului este, practic, fragmentată”, a precizat acesta.

CITEȘTE ȘI În premieră, singura centrală nucleară din Bulgaria își reduce puterea din cauza nivelului scăzut al Dunării. Centrala de la Kozlodui asigură 35% din necesarul de energie electrică al țării

De multe ori, un produs este prezentat consumatorilor într-un mod care poate crea impresia unei origini românești, deși materia primă provine dintr-o altă țară.

„Acum există această ruptură între încredere și produsul autentic. Aduc slănină din Bulgaria, o tai, o afum și spun: «Domnule, este slănină din centrul României»”, a conchis șeful ANPC.

Eticheta rămâne principalul instrument prin care cumpărătorul poate verifica aceste informații înainte de a lua o decizie

Un iaurt perceput produs românesc, dar cu documente provenite din Bulgaria.

Un sortiment de brânză considerat autentic românesc, dar produs în Olanda.

Sau un cârnat prezentat drept produs tradițional, care vine, de fapt, din Ungaria.

Sunt exemplele oferite de președintele ANPC, Bekesi Csaba, care spune că practicile înșelătoare privind originea produselor reprezintă în continuare o problemă în supermarketuri.

CITEȘTE ȘI VIDEO Huawei lansează smartphone-ul lat Pura X View

„Am avut câteva acțiuni punctuale privind producători, comercianți care puneau în raft produse dintr-o anumită zonă a țării, de exemplu, Sibiu. Am observat că un iaurt autentic românesc din centrul țării vine cu acte doveditoare din Bulgaria, sau un sortiment de brânză autentic pe care îl credem românesc vine produs în Olanda, sau un produs tradițional mezel, un cârnat care a fost produs în Ungaria. Sau un ardei Bianca, care vine direct cu etichete din Turcia, că e produs românesc al nu știu cărui întreprinzător român”.

Bekesi Csaba spune că autoritatea are în continuare această problematică în atenție și urmărește identificarea practicilor prin care consumatorii pot fi induși în eroare.

„Am avut acțiuni foarte importante și avem în continuare, este o tematică continuă a noastră să identificăm aceste practici înșelătoare”.

Efectele unor astfel de practici nu se limitează la cumpărător. Producătorii autohtoni ajung să concureze cu produse realizate în alte condiții.

„Acestea sunt niște practici înșelătoare și dați-mi voie să trag un semnal de alarmă. Dincolo de faptul că consumatorul nostru este indus în eroare (…), producătorul autohton nu poate accede pe această piață, nu poate accede pe acel raft, pentru că el produce în total alte condiții”.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Mesaj Jumbo către România după scăderea afacerilor. Dublarea rețelei de terminale POS și dezvoltarea magazinelor, dar mai lent: Alegem să investim în prețuri. Nu este afirmație filosofică, nici încercare de a ne prezenta ca organizație caritabilă

Bekesi Csaba atrage atenția și asupra unui alt efect al prezentării produselor ca fiind românești, imaginea pe care România o transmite turiștilor străini.

„Cum se simte un turist venit din Olanda care cumpără o brânză autentică românească importat din țara lui, din Olanda? (…). Eu consider că astăzi produsul românesc nu este foarte bine definit. Deci născut, crescut, abatorizat, procesat și atunci sigur este autentic, și atunci nu înșelăm nici consumatorul din Olanda, dar mai ales nu-l înșelăm nici pe cel din România (…)”, a subliniat șeful ANPC.