' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Atacul cibernetic asupra sistemelor guvernamentale scoate la iveală vulnerabilități în protecția datelor personale și ridică semne de întrebare privind capacitatea statului de a preveni astfel de incidente. Experții avertizează că informațiile furate ar putea fi folosite pentru fraude, furt de identitate și manipularea cetățenilor prin apeluri și mesaje înșelătoare. Aceștia atrag atenția și asupra pierderii încrederii în instituțiile statului, în condițiile în care datele personale pot rămâne expuse ani la rând. Specialiștii susțin că este nevoie de investiții în securitate cibernetică, personal calificat și de măsuri clare de protecție, dar și de informarea individuală a persoanelor afectate, transmite Radio Chișinău.
Atacul cibernetic în urma căruia ar fi fost furate datele personale ale sute de mii de cetățeni scoate la iveală vulnerabilități în sistemul de securitate digitală al statului, susține analistul Ion Tăbârță. Expertul atrage atenția asupra faptului că escrocii ar putea folosi aceste informații pentru a înșela oamenii, dându-se drept angajați ai băncilor sau ai instituțiilor publice. Totodată, Ion Tăbârță subliniază că furtul datelor nu înseamnă automat accesul la conturile bancare.
„Sistemul nostru de securitate digitală nu este atât de bine dezvoltat pe cât s-a crezut sau pe cât s-a creat impresia. Există riscul unor tentative de fraudă și de inginerie socială, prin care escrocii ar putea folosi date personale reale, precum numele, IDNP-ul, informații despre familie sau pensie, pentru a contacta cetățenii prin telefon, SMS sau rețele sociale, dându-se drept reprezentanți ai băncilor, poliției sau ai instituțiilor statului”, a spus Ion Tăbârță.
Experta în securitate cibernetică Natalia Spînu avertizează că, dincolo de riscul fraudelor financiare, atacul informatic afectează încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Natalia Spînu subliniază că autoritățile trebuie să investească în specialiști, proceduri clare și sisteme de protecție eficiente, iar persoanele afectate trebuie informate individual despre datele care le-au fost compromise.
„Cred că sunt necesare investiții în trei direcții: oameni, proceduri și abia apoi tehnologie. Din informațiile comunicate public, în jur de 15 specialiști ar fi apărat sistemele țării în timpul incidentului. Aceștia au făcut o muncă importantă, dar o țară nu se poate baza doar pe un număr atât de mic de specialiști. Ei trebuie recrutați și plătiți corespunzător, pentru a nu pleca din sistem. La fel de importante sunt procedurile clare. Pentru fiecare serviciu digital trebuie să se știe cine îl întreține, cine îl monitorizează, cine are autoritatea să îl oprească în caz de urgență și cine informează cetățenii. Fără responsabilități clare și fără consecințe atunci când controalele lipsesc, riscăm să repetăm aceleași greșeli. În ceea ce privește tehnologia, fiecare serviciu trebuie să verifice cine solicită datele și dacă persoana respectivă are dreptul să le acceseze. Este necesară și limitarea numărului de solicitări, astfel încât un serviciu destinat cetățenilor să nu permită extragerea unui volum uriaș de informații fără ca sistemul să declanșeze o alertă”, a declarat Natalia Spînu.
Pericolul este cu atât mai mare cu cât datele precum numele, data și locul nașterii nu pot fi schimbate la fel de ușor ca o parolă, mai spune experta în securitate cibernetică. Odată ajunse în circuitul fraudelor, acestea pot fi revândute și reutilizate ani la rând.
Amintim că, datele personale a aproximativ 750 de mii de persoane au fost extrase din sistemele guvernamentale ale Republicii Moldova, în urma unor atacuri cibernetice desfășurate în perioada 19–23 octombrie.
