România a înregistrat cel mai rapid nivel de recuperare din regiune de la schimbarea regimului socialist, atingând dublul ritmului de recuperare a Ungariei, de 17,5 puncte procentuale.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astfel, de la nivelul de dezvoltare de 71,3%, înregistrat în 2020, țara vecină s-a apropiat foarte mult de nivelul indicatorului de recuperare ungar, de 74,4%, a scris György Matolcsy, guvernatorul Băncii Naționale Ungare (MNB), în articolul său publicat săptămâna aceasta pe pagina online a cotidianului budapestan Magyar Nemzet, în care prezintă diferențele în dezvoltarea economică a celor două țări, transmite hirado.hu
În anul 1990, când România a ajuns să treacă la economia de piață, avea cel mai scăzut nivel de dezvoltare din regiune. Față de media Uniunii Europene, se afla la 34,3%, în timp ce Ungaria era la 56,9%, a explicat György Matolcsy. Acesta a mai adăugat că, până în anul 2020, indicele de dezvoltare a României a crescut cu 37 de puncte procentuale, ritmul fiind ușor mai mare decât cel al polonezilor (36,5%), reușind să depășească dublul ratei de recuperare a Ungariei și aproape de trei ori rata de recuperare a Cehiei (12,7%), scrie g4media.ro.
Potrivit lui György Matolcsy, modelul românesc de creștere – similar modelului baltic – a fost caracterizat printr-o tranziție digitală rapidă, o creștere bazată pe sectorul serviciilor, o dinamică investițională ridicată și o îmbunătățire puternică a productivității. În perioada 2010-2019, creșterea PIB-ului românesc de 35,2%, s-a datorat unor surse la fel de importante: creșterea capitalului și creșterea productivității/eficienței (PTF), creșterea ocupării forței de muncă jucând un rol infim.
În schimb, creșterea ocupării forței de muncă a jucat un rol mai important în creșterea de 31,3% din Ungaria, decât ceilalți doi factori. Creșterea din Ungaria s-a bazat în principal pe un model de creștere intensivă a forței de muncă, în timp ce, în perioada 2010-2019, creșterea din România (și Polonia) s-a bazat în principal pe un model de creștere intensivă în capital, a tras concluzia guvernatorul MNB.
Succesul românesc provine din punctele forte ale unui model nordic (scandinav și baltic), în timp ce riscurile provin din punctele slabe ale unei economii sudice. “Merită să consolidăm acolo unde modelul românesc este mai bun, dar nu ar trebui să renunțăm la avantajele creșterii în echilibru a Ungariei”, a rezumat György Matolcsy.
