Ministrul ceh al Industriei a propus o plafonare a veniturilor producătorilor de energie, între 70 și 230 euro per MWh, în funcție de sursă, conform unui document legislativ publicat de Guvern, transmite Reuters.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Prin această schemă, Executivul vrea să obțină pentru buget 15 miliarde de coroane cehe (613,25 milioane de dolari) în 2023, conform precedentelor previziuni ale autorităților.
Acțiunile celei mai mari companii de electricitate, CEZ, au scăzut cu 2% după anunțarea propunerii, scrie Agerpres.
Plafonarea veniturilor se bazează pe acordul convenit la nivelul UE prin care se rețin venituri de la producătorii de electricitate care depășesc 180 euro per MWh pentru a finanța schemele naționale prin care se acordă compensații clienților afectați de creșterea prețurilor energiei după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Țările pot modifica plafonul în ambele direcții, în funcție de tipul centralelor electrice dar în total plafonarea în acele țări ar urma să aducă la nivelul UE peste 117 miliarde de euro.
Cehia a optat să rețină 90% din veniturile excesive în loc de procentul de 100% permis de reglementările UE.
Propunerea reduce plafonul general de 180 euro per MWh, peste care veniturile sunt reținute de stat, la 70 de euro pentru centralele nucleare, care sunt operate de CEZ.
Plafonul pentru sursele de energie regenerabilă va fi la 180 euro per MWh. Pentru centralele mai mici pe bază de lignit, cu o producție de până la 140 MWh, plafonul va fi de 170 euro, iar pentru cele mai mari de de 230 euro.
Pentru centralele electrice pe biomasă, plafoanele sunt de 200 și 230 de euro, în funcție de tipul de combustibil.
Noua legislație propune impunerea unei plafonări pe venituri de la 1 decembrie 2022 până la finalul lui 2023, cu o jumătate de an mai mult decât reglementarea UE.
De asemenea, Camera inferioară a Parlamentului Cehiei a aprobat vineri impunerea unei taxe de 60% pe profiturile excesive ale companiilor energetice și marilor bănci, sprijinind planurile Guvernului de la Praga de a folosi banii astfel obținuți pentru a finanța măsuri de miliarde de euro destinate atenuării impactului creșterii prețurilor la energie.
Executivul se așteaptă să obțină din această taxă aproximativ 85 miliarde de coroane cehe (3,40 miliarde de dolari) sau aproximativ 1,2% din PIB, în 2023, și un nivel mai redus în 2024 și în 2025. Taxa se va aplica asupra profiturilor care depășesc 120% din nivelul mediu înregistrat în perioada 2018 - 2021 și se va aplica pe lângă impozitul pe profit de 19%.
Taxa se va aplica din 2023, pentru o perioadă de trei ani, dar legea trebuie aprobată și de Senat.
Și alte state membre UE au anunțat taxarea profiturilor excesive ale companiilor din sectorul petrolului și gazelor naturale, ca parte a măsurilor de urgență destinate să ajute consumatorii.
Guvernul de la Praga vrea să taxeze profiturile excesive ale firmelor din energie, cum ar fi compania de stat CEZ, și ale băncilor, care au înregistrat creșteri ale profiturilor după ce Banca Centrală a Cehiei a majorat dobânzile pentru a contracara inflația. Pe lângă CEZ, vor fi afectate rafinăria ORLEN Unipetrol și cele mai mari șase bănci ale țării: CSOB, Ceska Sporitelna, Komercni Banka, UniCredit, Raiffeisenbank și MONETA.
