Ungaria este gata să ajute în continuare Ucraina pe bază bilaterală, dar nu va sprijini un nou împrumut al UE în acest scop, a declarat luni la Sofia ministrul de externe ungar Peter Szijjarto.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Referindu-se la proiectul legislativ ce ar urma să fie prezentat săptămâna aceasta de Comisia Europeană privind un ajutor lunar de 1,5 miliarde de dolari pentru a acoperi necesitățile financiare ale țării devastate de război, Peter Szijjarto a amintit, în cadrul unei reuniuni a șefilor diplomațiilor din Inițiativa Central-Europeană, că Ungaria a susținut „cu zeci și sute de milioane de euro” instituțiile medicale, de învățământ, culturale și religioase din Ucraina încă înainte de război, scrie Agerpres.
„Suntem gata să continuăm să susținem Ucraina pe baza unui acord bilateral”, a precizat el.
În același timp, a notat ministrul, Ungaria „categoric nu va susține un împrumut comun al UE” în acest scop deoarece „am mai făcut acest lucru o dată. Am susținut împrumutul comun al UE din timpul pandemiei și a fost mai mult decât suficient”, a insistat Szijjarto.
Ungaria critică din nou sancțiunile impuse de UE împotriva Rusiei
Ministrul de externe ungar a mai afirmat, referitor la sancțiunile adoptate împotriva Rusiei în răspuns la atacul său din Ucraina, că măsurile au avut efectul opus celui promis la implementarea lor:
„Brutalitatea războiului crește și economia europeană, mai curând decât cea rusă, a fost pusă în genunchi”, a spus el.
Afirmații similiare au fost făcute în mod și de premierul Viktor Orban, cel mai recent în lunile octombrie și septembrie. Premierul ungar a cerut inclusiv ridicarea sancțiunilor impuse deja împotriva Rusiei, acuzând UE că trage „indirect” asupra țării sale prin aceste măsuri.
Szijjarto a dat ca exemplu creșterea costurilor energetice pentru Ungaria, care anul trecut a cheltuit 7 miliarde de euro pe importuri de energie, sumă care anul acesta a crescut la 19 miliarde și este de așteptat să ajungă la circa 29 de miliarde de euro în 2023.
„Trebuie să admitem faptul că aceste măsuri esențialmente au eșuat. Economia europeană suferă și pare limpede cine are de profitat”, a adăugat ministrul.
Guvernul nu va permite ca ungurii să fie făcuți să plătească prețul războiului și consideră că pacea este singura soluție, a subliniat el.
Peter Szijjarto acuză presiunile migraționiste la care este supusă Ungaria
Peter Szijjarto a mai afirmat că Ungaria se află și sub o dublă presiune a migrației, ceea ce creează un risc semnificativ de securitate. Potrivit acestuia, Ungaria a acceptat până acum circa 1 milion de refugiați ucraineni și circa 1.300 de școli și grădinițe au preluat copii ucraineni.
Totodată, „putem spune fără exagerare că granița noastră de sud este sub asediu”, a adăugat ministrul ungar de externe, menționând că autoritățile au împiedicat până acum în acest an circa 230.000 de intrări ilegale.
Cifrele de acum sunt „similare celor din timpul crizei migrației din 2015, iar unii dintre cei care vin se atacă unii pe alții și atacă gărzile de frontieră cu arme”, timp în care, potrivit lui Szijjarto, Bruxellesul își continuă „abordarea ipocrită, încurajându-i pe migranți să vină spre Europa și întreținând astfel modelul de afaceri al traficanților de persoane, ceea ce este inacceptabil”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunțase duminică că va propune UE acordării acestui nou ajutor financiar Kievului în contextul în care forțele armate rusești încearcă să distrugă sistematic infrastructura energetică a Ucrainei înaintea lunilor de iarnă.
