Președintele kosovar Vjosa Osmani a făcut apel la președintele american Joe Biden să folosească influența Washingtonului în rândul statelor membre NATO pentru a ajuta Kosovo să se alăture alianței militare. Procesul de aderare poate fi complicat, deoarece patru membri NATO - România, Spania, Grecia și Slovacia - nu recunosc independența țării, relatează Reuters.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Într-o scrisoare trimisă lui Biden pe 10 martie, citată de Reuters, Osmani a spus că, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, aderarea la NATO a fost principalul ei obiectiv de securitate națională, scrie News.ro.
”Aderarea Kosovo la NATO a devenit un imperativ”, a subliniat Osmani.
”Ne exprimăm credința și așteptările că SUA își vor folosi conducerea și influența pentru a sprijini și a promova în mod activ procesul complex de aderare la NATO pentru Kosovo”, a mai precizat ea.
Washingtonul rămâne principalul susținător al Kosovo, atât din punct de vedere politic, cât și financiar, de când mica națiune balcanică și-a declarat independența față de Serbia în 2008.
”Suntem expuși eforturilor persistente ale Rusiei de a submina Kosovo și de a destabiliza întreaga regiune a Balcanilor de Vest”, a continuat Osmani.
Oficialii NATO nu au răspuns imediat unei cereri de a face declarații.
Serbia și aliatul său tradițional, Rusia, nu recunosc independența Kosovo, iar Moscova a blocat cererea țării de a deveni membru al Națiunilor Unite. Belgradul consideră Kosovo ca parte a teritoriului său, deși nu are instituții de stat în fosta sa provincie separatistă.
Cu toate acestea, aproximativ 50.000 de sârbi care locuiesc în partea de nord a Kosovo, la granița cu Serbia - și care sunt susținuți de Belgrad - refuză să recunoască autoritățile kosovare și doresc o împărțire pe motive etnice pentru a se uni cu Serbia.
Kosovo este păzit de trupele NATO din 1999, când alianța a recurs la bombardamente pentru a opri uciderea etnicilor albanezi de către forțele sârbe într-o contrainsurgență din 1998-99.
Țara, care are aproximativ 1,8 milioane de locuitori, își dorește să se alăture alianței, dar procesul poate fi complicat. Patru membri NATO - România, Spania, Grecia și Slovacia - încă nu au recunoscut declarația de independență din 2008.
